Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 20 ianuarie 2025

Miniștrii de finanțe ai UE urmează să discute despre simplificare la 21 ianuarie

Miniștrii de finanțe din UE vor organiza o dezbatere politică privind asigurarea unui  mediu de afaceri competitiv la nivel mondial în Europa prin simplificare și reducerea sarcinii de reglementare, cu ocazia reuniunii lor de la Bruxelles din 21 ianuarie. Miniștrii vor fi întrebați cum văd ei procesul de identificare a posibilităților de simplificare și de reducere a sarcinilor administrative. De asemenea, aceștia vor fi invitați să formuleze sugestii concrete privind chestiunile economice și financiare. Îndeosebi, miniștrii vor fi invitați să contribuie la propunerea de planificare a Comisiei pentru o „reglementare cu caracter general” care vizează eficientizarea și reducerea sarcinii de reglementare pentru întreprinderi. Germania și Olanda și-au detaliat deja opiniile cu privire la cum ar trebui să arate simplificarea fiscală într-o poziție informală comună, prezentată în presă. Cele două țări ar fi de părere că Directiva privind pilonul doi va asigura un nivel amplu de protecție împotriva concurenței fiscale dăunătoare și a planificării fiscale agresive și că, în consecință, unele norme UE privind combaterea abuzurilor trebuie simplificate sau eliminate, îndeosebi dispozițiile Directivei privind combaterea evitării obligațiilor fiscale (ATAD). Simplificarea permanentă dincolo de faza de tranziție este, de asemenea, necesară pentru Pilonul doi, susțin cele două țări.

Eurodeputații și profesioniștii din domeniile financiar-contabil și fiscal discută despre cum ar putea trata inegalitatea de gen în sistemele fiscale

Luni, 13 ianuarie, subcomisia FISC a organizat o audiere publică privind impactul impozitării asupra egalității de gen în Uniunea Europeană, în cadrul Săptămânii egalității de gen 2024 a Parlamentului European. Audierea a analizat modul în care măsurile fiscale din statele membre ale UE afectează egalitatea de gen – fie în mod pozitiv, fie negativ – și ce politici fiscale pot fi considerate în prezent obstacole în calea promovării egalității de gen și cum pot fi tratate aceste obstacole. Audierea a examinat, de asemenea, măsurile fiscale care pot servi drept cele mai bune practici sau care ar putea fi luate în considerare pentru a promova egalitatea de gen și dacă politicile fiscale la nivelul UE pot contribui la atingerea acestui obiectiv. Profesorul de fiscalitate Åsa Gunnarsson, de la Universitatea Umeå (Suedia), a remarcat că politicile fiscale redistributive acordă adesea prioritate creșterii economice în detrimentul progresivității, întărind indirect inegalitatea de gen. Manal Corwin, director al Centrului pentru politici fiscale și administrație al OCDE, subliniază că, deși au fost eliminate multe dispoziții fiscale explicite care dăunează egalității de gen, problemele sistemice, cum ar fi ratele medii de impozitare mai mari pentru membrul familiei care obține venituri mai mici – cel mai adesea femei – descurajează participarea lor la forța de muncă. Laura Linda Sabbadini, fost director al Institutului Național Italian de Statistică și fost președinte al Women 20, a subliniat importanța investițiilor în serviciile publice, cum ar fi serviciile de îngrijire și concediul de paternitate, în detrimentul reformelor fiscale pentru a trata disparitățile de gen. Ea a subliniat că sistemele fiscale bazate pe familie îngreunează adesea angajarea femeilor cu normă întreagă. Reacționând la dezbatere, Ana Xavier de la DG TAXUD a Comisiei Europene a subliniat impactul disproporționat al sarcinilor fiscale asupra membrilor familiei care câștigă mai puțin, dintre care 78% sunt femei. Ea a susținut reducerea acestor sarcini și asigurarea unor beneficii complementare, cum ar fi îngrijirea copiilor. Comisia colaborează cu OCDE pentru a rafina politicile fiscale și a recomandat reforme mai multor state membre, a mai spus ea.

Comisia ECON este de acord cu accelerarea celei de-a doua opinii despre ViDA și a opiniei despre DAC9

Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European (ECON) a decis joi, 16 ianuarie, să utilizeze procedura simplificată fără amendamente pentru adoptarea celei de-a doua opinii despre pachetul privind TVA în era digitală (ViDA). Raportorul pentru acest dosar, Ľudovít Ódor (Renew Europe, Slovacia), a explicat că Consiliul a decis să consulte din nou Parlamentul European, deoarece au fost efectuate modificări semnificative în comparație cu propunerea inițială a Comisiei Europene. Prin urmare, utilizarea procedurii simplificate va accelera adoptarea acestui pachet important. Comisia ECON a luat aceeași decizie de a utiliza procedura simplificată pentru propunerea unui al nouălea amendament al Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC9), care vizează simplificarea obligațiilor de conformitate pentru grupurile multinaționale de întreprinderi (MNE) în temeiul Directivei privind pilonul doi. Raportorul Aurore Lalucq (S&D, Franța) a explicat că dosarul trebuie adoptat rapid, deoarece prima perioadă de raportare va fi 30 iunie 2026. Ambele dosare vor fi prezentate spre adoptare în sesiunea plenară din februarie a Parlamentului European.

OECD publică o declarație actualizată despre negocierile privind Pilonul unu

Luni, 13 ianuarie, copreședinții cadrului general incluziv privind BEPS au emis o declarație care oferă o actualizare a situației negocierilor din Pilonul unu – prima de la declarația emisă după termenul-limită de 30 iunie pentru finalizarea negocierilor a fost omisă. În declarație se prevede că persistă preocupări pentru unele jurisdicții cu privire la suma B, o abordare simplificată și eficientizată a aplicării principiului desfășurării în condiții obiective la activitățile de comercializare și distribuție de bază, cu un accent deosebit pe nevoile țărilor cu capacitate redusă. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește modul cum se poate reflecta adecvat interdependența dintre MLC pe suma A și suma B, termenele detaliate ale unui filtru convenit conceput pentru a examina jurisdicțiile cu un număr redus de litigii și termenele unui test calitativ opțional despre care anumite jurisdicții au susținut că este necesar. În ceea ce privește cum vor fi tratate preocupările anumitor jurisdicții care consideră că matricea de stabilire a prețurilor oferă rezultate nepotrivite pentru contribuabilii care desfășoară activități de comercializare și distribuție de bază în jurisdicțiile lor, au fost propuse diverse soluții pentru a reconcilia diferitele poziții ale membrilor cadrului general incluziv, inclusiv o soluție care ar permite membrilor cadrului general incluziv în cauză să limiteze aplicarea sumei B la distribuitorii care generează venituri sub un anumit prag, cu un mecanism alternativ și accelerat privind certitudinea inițială disponibil pentru distribuitorii care generează venituri peste acest prag, explică copreședinții. „În ciuda discuțiilor constructive cu privire la aceste soluții, nu am găsit încă o cale de urmat care să aibă sprijinul tuturor membrilor, iar accentul nostru rămâne pe modul în care preocupările deosebite pot fi tratate ca parte a unei soluții care este capabilă să obțină consens”, se arată în declarație. Copreședinții declară că își mențin angajamentul de a face tot posibilul pentru a contribui la reducerea ultimelor câtorva probleme rămase legate de cadrul general privind suma B, în vederea obținerii unui acord privind pachetul Pilonului unu.

OCDE publică un nou pachet de îndrumări administrative privind Pilonul doi

Miercuri, 15 ianuarie, OCDE a publicat un nou set de îndrumări administrative pentru punerea în aplicare a normelor privind Pilonul doi. Pachetul conține o evidență centrală a legislației cu statutul calificat provizoriu, care stabilește acele jurisdicții a căror legislație fiscală minimă a finalizat procesul convenit și a asigurat statutul de calificat provizoriu. În legătură cu publicarea registrului central, OCDE a publicat îndrumări administrative suplimentare privind articolul 9.1 din modelul de norme GloBE  care exclud anumite creanțe privind impozitul amânat în scopul calculării ratei efective de impozitare a unui grup multinațional de întreprinderi atunci când acestea apar înainte de aplicarea impozitului minim global ca urmare a anumitor acorduri guvernamentale sau ca urmare a introducerii unui nou impozit pe profit. În plus, pachetul conține o actualizare a GloBE Information Return (GIR), cu o nouă anexă care stabilește un model de înștiințare pe care jurisdicțiile l-ar putea utiliza atunci când solicită o înștiințare din partea grupurilor multinaționale de întreprinderi că vor primi GIR prin schimbul de informații. În plus, cadrul general incluziv privind BEPS a convenit asupra unor îndrumări suplimentare cu privire la modul de completare a anumitor secțiuni din GIR. Este însoțit de un acord multilateral privind autoritatea competentă GIR (MCAA) și de observații conexe, precum și de o  schemă XML GIR și un ghid de utilizare. Vor fi întreprinse eforturi suplimentare pentru o abordare comună în ceea ce privește coerența și calitatea datelor sub forma unor norme de validare care urmează să fie aplicate informațiilor din GIR înainte de depunere și de schimb, declară OCDE.

Documentul de lucru al OCDE privind funcțiile comerciale ale MNE și impozitarea întreprinderilor

OCDE a publicat luni, 13 ianuarie, un nou document de lucru care examinează modul în care întreprinderile multinaționale mari (MNE) alocă funcții comerciale ca răspuns la impozitarea întreprinderilor. Bazându-se pe noile date din statisticile agregate privind CbCR, studiul a constatat că ratele de impozitare medii efective mai mari sunt asociate cu o prevalență mai scăzută a funcțiilor legate de deținerea sau furnizarea de finanțare în cadrul grupului. În schimb, mai multe funcții de rutină, cum ar fi vânzările sau producția, par mai puțin sensibile la ratele de impozitare efective medii. În cele din urmă, funcțiile comerciale răspund, de asemenea, la o varietate de alte caracteristici ale sistemelor CIT, cum ar fi stimulentele fiscale, prevederile privind reportarea pierderilor sau normele privind combaterea evitării obligațiilor fiscale. Potrivit autorilor, rezultatele pot oferi perspective asupra efectelor posibile ale impozitului minim global (GMT). Pe baza datelor pentru o perioadă de probă pre-GMT, rezultatele prezentate în această lucrare sugerează că unele funcții comerciale pot fi receptive la impozitarea efectivă în jurisdicțiile afiliate. GMT va reduce diferențele ratelor medii de impozitare între jurisdicții. În cazul anumitor sensibilități fiscale, diferențele reduse ale ratelor de impozitare în cadrul GMT ar reduce stimulentul de a aloca funcții în anumite jurisdicții din motive fiscale. Alocarea altor funcții, cum ar fi producția, vânzările sau serviciile, ar putea fi mai puțin afectată de introducerea GMT, deoarece alocarea acestora pare să fie mai puțin determinată de considerente legate de taxe, au constatat aceștia.

47 guverne prezintă, la ONU, o propunere de impozitare a emisiilor de carbon în sectorul maritim

Joi, 9 ianuarie, 47 de guverne au înaintat Organizației Maritime Internaționale a ONU (OMI) o propunere de impozitare anuală în funcție de emisiile de carbon pentru navele care se deplasează transfrontalier. Propunerea comună stabilește un text normativ convergent pentru amendamente la Convenția MARPOL a OMI care va impune companiilor de transport maritim care operează nave cu deplasări transfrontaliere să facă contribuții privind gazele cu efect de seră pe tonă de CO2 e emis la un nou „fond de implementare a strategiei OMI privind gazele cu efect de seră”. Scopul principal al acestei taxe obligatorii privind gazele cu efect de seră va fi reducerea diferenței de costuri dintre combustibilii cu emisii zero/aproape zero (ZNZ) de gaze cu efect de seră (cum ar fi metanolul verde, amoniacul și hidrogenul) și combustibilii marini convenționali, pentru a stimula adoptarea accelerată a surselor de energie verde. Veniturile generate vor fi utilizate pentru a recompensa producția și adoptarea combustibililor ZNZ, oferind în același timp miliarde de dolari anual pentru a sprijini eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul maritim ale țărilor în curs de dezvoltare, potrivit unui comunicat de presă. Textul comun este sprijinit de toate statele membre ale UE și de Comisia Europeană, precum și de Bahamas, Fiji, Georgia, Jamaica, Japonia, Kenya, Liberia, Insulele Marshall, Muntenegru, Nigeria, Palau, Panama, Republica Coreea, Insulele Solomon, Seychelles, Tonga, Tuvalu, Ucraina, Marea Britanie, Vanuatu și Camera Internațională de marină comercială (ICS). Propunerea va fi examinată acum în cadrul unei reuniuni a OMI la jumătatea lunii februarie. Dacă amendamentele sunt aprobate, acestea trebuie să intre în vigoare la nivel mondial la începutul anului 2027, colectarea contribuțiilor anuale aferente gazelor cu efect de seră de la nave începând din 2028.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.