„Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” (Legea nr.129/2019), publicată în Monitorul Oficial
Joi, 11 iulie a.c., Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, prin Decretul nr. 569/2019, Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea nr.129/2019). Pe 26 iunie 2019, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege inițiat de Guvern. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 589 din 18 iulie 2019.
„Art. 61. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente. Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative conform prevederilor alin. (3) şi (4) şi actul constitutiv actualizat va fi depus la oficiul registrului comerţului. (3) Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se menționează în document.
Prin Legea nr. 129/2019 se instituie cadrul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care include, fără a se limita la acestea, următoarele categorii de autorităţi şi instituţii: a) organele de urmărire penală; b) autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii de reglementare, informare şi control în domeniu, precum unitatea de informaţii financiare a României, autorităţi cu atribuţii de control financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal, autoritatea vamală; c) organe de stat specializate în activitatea de informaţii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare; d) autorităţi administrative autonome şi instituţii cu rol de reglementare şi supraveghere sectorială şi control a entităţilor raportoare, precum Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. În scopul prevenirii şi combaterii riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, autorităţile şi instituţiile menționate în rândurile de mai sus vor realiza evaluări ale riscului de producere a acestor fenomene infracţionale la nivel sectorial şi, după caz, emit reglementări sau instrucţiuni cu privire la factorii de risc şi măsurile de contracarare şi diminuare, se specifică în textul legii.
Potrivit actului normativ, entităţile raportoare, prezentate în Capitolul II (art. 5), au obligaţia de a raporta către Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 de euro.
Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele entităţi raportoare: a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine; b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele ale instituţiilor financiare persoane juridice străine; c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale; d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc; e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă; f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valori mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f); h) agenţii imobiliari; i) alte entităţi şi persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.
Textul legii poate fi consultat accesând site-ul Camerei Deputaților.
„Art. 61. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente. Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative conform prevederilor alin. (3) şi (4) şi actul constitutiv actualizat va fi depus la oficiul registrului comerţului. (3) Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se menționează în document.
Prin Legea nr. 129/2019 se instituie cadrul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care include, fără a se limita la acestea, următoarele categorii de autorităţi şi instituţii: a) organele de urmărire penală; b) autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii de reglementare, informare şi control în domeniu, precum unitatea de informaţii financiare a României, autorităţi cu atribuţii de control financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal, autoritatea vamală; c) organe de stat specializate în activitatea de informaţii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare; d) autorităţi administrative autonome şi instituţii cu rol de reglementare şi supraveghere sectorială şi control a entităţilor raportoare, precum Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. În scopul prevenirii şi combaterii riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, autorităţile şi instituţiile menționate în rândurile de mai sus vor realiza evaluări ale riscului de producere a acestor fenomene infracţionale la nivel sectorial şi, după caz, emit reglementări sau instrucţiuni cu privire la factorii de risc şi măsurile de contracarare şi diminuare, se specifică în textul legii.
Potrivit actului normativ, entităţile raportoare, prezentate în Capitolul II (art. 5), au obligaţia de a raporta către Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 de euro.
Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele entităţi raportoare: a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine; b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele ale instituţiilor financiare persoane juridice străine; c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale; d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc; e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă; f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valori mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f); h) agenţii imobiliari; i) alte entităţi şi persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.
Textul legii poate fi consultat accesând site-ul Camerei Deputaților.