Conferinţa telefonică a Grupei de Lucru FEE CONTABILITATE

În data de 11 martie 2014 a avut loc conferinţa telefonică a grupului de lucu FEE Contabilitate. Subiectul de dezbatere l-a constituit Complexity Bulletin (Buletinul privind complexitatea situaţiilor financiare) elaborat de EFRAG împreună cu  ANC (Autoritatea Franceză de Normalizare Contabilă), ASCG (Comitetul German de Standarde Contabile), OIC (Organismul Italian de Contabilitate) şi FRC (Consiliul Raportării Financiare din Marea Britanie). Publicarea acestui Buletin face parte din strategia EFRAG de a stimula dezbaterile la nivel european şi conectarea părţilor interesate la evoluţiile proiectului de revizuire a cadrului conceptual general al IASB.

FEE şi-a propus să analizeze acest Buletin şi să emită un punct de vedere comun al membrilor săi care ar putea fi util EFRAG şi partenerilor săi dar şi IASB în clarificarea problemei complexităţii IFRS.

Întrebarea lansată în acest Buletin este aceea dacă în cadrul general conceptual al IASB este necesară introducerea unor precizări explicite privind complexitatea, dat fiind faptul că o serie de studii realizate în ultimii ani concluzionează cu îngrijorarea că situaţiile financiare în conformitate cu IFRS au devenit prea complexe şi, prin urmare, mai puţin inteligibile pentru utilizatori.

În viziunea autorilor acestui Buletin, formula cea mai potrivită pentru a defini complexitatea este cea oferită de SEC (Securities and Echange Commission) în Final Report of the Advisory Committee on Improvements to Financial Reporting (2008):

“[…] Complexitatea în raportarea financiară se referă la dificultatea pe care o au:

1. Investitorii pentru a înţelege substanţa economică a tranzacţiilor […],
2. Producătorii situaţiilor financiare în aplicarea adecvată a principiilor contabile […], şi
3. Alţi utilizatori în auditarea, analiza şi reglementarea raportării financiare a entităţii  […].”

Mai departe, acelaşi document separă complexitatea care nu poate fi evitată (unavoidable complexity) de cea care poate fi evitată (avoidable complexity).

Complexitatea care nu poate fi evitată este aceea care se justifică prin faptul că asigură reflectarea substanţei economice a tranzacţiilor complexe. Tranzacţii complexe presupun adesea reguli complexe.

Complexitatea care poate fi evitată este acea complexitate care nu se justifică şi care ar putea fi eliminată din IFRS în beneficiul utilizatorilor şi producătorilor situaţiilor financiare.

În cadrul conceptual general al IASB se face referire la complexitate în contextul discuţiei privind inteligibilitatea informaţiei şi raportul cost-beneficii. Întrebarea este dacă aceste enunţuri sunt suficiente iar dacă nu, cum ar trebui dezvoltată în cadrul conceptual discuţia privind complexitatea.

Discuţiile care au avut loc în cadrul grupei de lucru s-au încheiat cu următoarele concluzii preliminare :

1.S-a căzut de acord că nu este necesară includerea în cadrul conceptual general a acestor aspecte privind complexitatea deoarece precizările existente sunt suficiente pentru a sublinia că realitatea poate fi complexă şi că, în consecinţă, situaţiile financiare pot deveni mai complexe pentru a surprinde informaţia relevantă. În plus, preluarea acestor enunţuri ar putea crea aşteptări din partea unor utilizatori că obiectivul IASB este acela de a simplifica standardele IFRS. Obiectivele raportării financiare sunt enunţate în cadrul conceptual iar simplificarea nu este unul dintre acesta.

2.S-a considerat că nu complexitatea este problema care trebuie abordată ci înţelegerea situaţiilor financiare de către utilizatori (inteligibilitatea). Cel mai adesea, o informaţie este percepută ca nefiind complexă dacă este inteligibilă. O informaţie mai puţin complexă poate fi percepută ca fiind complexă dacă nu este suficient de inteligibilă. Foarte important în acest context este nivelul de cunoaştere pe care îl au utilizatorii cu privire la IFRS.

3.S-a exprimat şi opinia că foarte important este modul în care standardele sunt scrise. Claritatea şi suficienţa exprimărilor în limba engleză sunt necesare pentru a înţelege textele IFRS. În multe situaţii standardele conţin enunţuri la nivel de principiu iar pentru a înţelege şi aplica aceste principii este necesară consultarea unor interpretări, îndrumări, ghiduri.

4.Modelul de afacere (business model) poate reprezenta una dintre principalele cauze ale complexităţii. De exemplu, particularităţile afacerii pot influenţa recunoaşterea pe componente a veniturilor ce rezultă dintr-o tranzacţie sau dintr-un contract.

5.Complexitatea ar putea fi redusă prin utilizarea pragului de semnificaţie. Totuşi, nu doar auditorul utilizează acest instrument ci şi managementul entităţii. O anumită informaţie mai complexă poate fi impusă de auditorul unei entităţi în timp ce acelaşi tip de informaţie nu este cerut de auditorul altei entităţi. În consecinţă, aceeaşi informaţie complexă poate fi evitată de o entitate dar să nu poată fi evitată de către alta.

6.S-a căzut de acord că aspectele privind complexitatea trebuie avute în vedere în procesul de elaborare a standardelor de către IASB şi că acestea ar putea fi implementate în procedurile de emitere a standardelor.

7.Din perspectiva producătorilor situaţiilor financiare ar putea să apară tentaţia de a diminua complexitatea în procesul de pregătire a raportării. Spre exemplu, dacă o raportare bazată pe modelul de afacere ar fi mai complexă se poate lua decizia de a raporta pe o bază care să nu ţină cont atât de mult de acest model.

Conferinţa s-a încheiat cu reţinerea elementelor relevante de mai sus şi agreate de participanţi, urmând să se procedeze la elaborarea scrisorii de comentarii a FEE care va fi înaintată către EFRAG.

 Publicat: 12 martie 2014