Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 2 martie 2026
CEJ constată că Belgia și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul ATAD pentru netranspunerea normelor privind deducerea CFC
La 26 februarie 2026, în hotărârea sa în cauza C-524/23, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a susținut măsura Comisiei Europene privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor în temeiul Articolului 258 din TFUE și a constatat că Belgia nu a transpus Articolul 8 punctul (7) din Directiva (UE) 2016/1164 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne (ATAD). Cazul a vizat regimul corporațiilor străine controlate (CFC) și, în special, obligația statului membru al contribuabilului de a permite o deducere din datoria privind impozitul contribuabilului pentru impozitul plătit de compania străină controlată (sau sediul permanent) în statul său de reședință. CEJ a considerat că Articolul 8 punctul (7) din ATAD este redactat în termeni obligatorii, nu conține nicio derogare și trebuie implementat în legislația națională, statele membre având libertate de decizie doar asupra metodei de calcul a deducerii. Curtea a decis, de asemenea, că această obligație se aplică indiferent de opțiunea de includere a CFC pe care un stat membru o aplică în temeiul Articolului 7 punctul (2) din ATAD (inclusiv opțiunile privind „angajamentele neautentice” din Articolul 7 punctul (2) litera (b)). Curtea a respins argumentele potrivit cărora armonizarea minimă prevăzută la Articolul 3 din ATAD sau considerentele privind descurajarea ar putea justifica netranspunerea, subliniind obiectivul ATAD de a combate evitarea obligațiilor fiscale, prevenind, totodată, dubla impozitare ca obstacol în cadrul pieței interne. Modificările legislative ulterioare ale Belgiei (raportate ca intrând în vigoare la 1 ianuarie 2024) nu au fost considerate relevante pentru evaluarea încălcării, ceea ce este determinat de poziția de la finalul perioadei stabilite în cadrul opiniei motivate a Comisiei.
Tribunalul Uniunii Europene stabilește regimul TVA al achizițiilor intracomunitare în cazul în care TVA a fost facturată incorect
La 25 februarie 2026, în hotărârea sa în cauza T‑638/24, Tribunalul Uniunii Europene a interpretat Articolele 40, 41 și 203 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (Directiva privind TVA). Cauza a apărut în urma unei proceduri austriece referitoare la o companie care a achiziționat bunuri expediate din Austria către alte state membre utilizând numărul austriac de identificare în scopuri de TVA, în timp ce livrările intracomunitare corespunzătoare au fost tratate ca fiind scutite, dar TVA-ul austriac a fost introdus incorect pe facturi, ceea ce a determinat o datorie privind impozitul pentru furnizori în temeiul Articolului 203. Instanța de trimitere a întrebat dacă Austria ar putea impozita și achizițiile intracomunitare în temeiul Articolului 41, având în vedere că TVA era deja plătibil în Austria pentru livrări din cauza facturării incorecte. Tribunalul a considerat că legislația UE nu exclude o astfel de impozitare. Acesta a clarificat faptul că Articolul 41, care stabilește locul achizițiilor intracomunitare în care se utilizează un număr de identificare în scopuri de TVA, și Articolul 203, care face ca TVA să fie plătibilă atunci când este indicată incorect pe o factură, urmăresc obiective distincte și se pot aplica simultan. Tribunalul a constatat, de asemenea, că această aplicare paralelă nu încalcă principiile neutralității și ale proporționalității, în special în cazul în care legislația națională permite corectarea TVA care a fost facturată incorect.
Tribunalul Uniunii Europene stabilește că asociația belgiană de servicii informatice intermunicipale este obligată la plata TVA
La 25 februarie 2026, în hotărârea sa în cauza T-575/24, Tribunalul Uniunii Europene a interpretat Articolele 2, 9 și 13 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (Directiva privind TVA). Cazul se referă la Digipolis, o asociație belgiană de punere în aplicare a dreptului public, creată în temeiul normelor de cooperare intermunicipală, care a furnizat servicii telematice (IT/telecomunicații) și echipamente informatice conexe membrilor săi, inclusiv municipalităților fondatoare și entități municipale autonome care s-au alăturat ulterior. Litigiul s-a axat pe o practică administrativă belgiană („teoria emanației”) care tratează serviciile furnizate de o astfel de asociație membrilor săi, în contextul unei delegări a conducerii, ca „autofurnizare”, și, prin urmare, în afara domeniului de aplicare al TVA, și pe măsura în care tratamentul TVA ar trebui să difere în funcție de statutul în materie de TVA al unui membru. Tribunalul a considerat că, în cazul în care asociația prestează servicii contra cost și desfășoară în mod independent o activitate economică, aceasta trebuie să fie considerată persoană impozabilă, iar prestările sale către membri sunt, în principiu, supuse TVA, fără a face distincție între membri pe baza statutului lor în materie de TVA. Acesta a constatat, de asemenea, că practica fiscală belgiană care consideră aceste livrări ca fiind autofurnizări nu poate depăși Directiva privind TVA, astfel încât să elimine aceste tranzacții din sfera de aplicare a TVA.
Eurodeputații pun întrebări părților interesate cu privire la posibilele elemente fiscale din cel de-al 28-lea regim pentru companiile din UE
La 24 februarie 2026, Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) a Parlamentului European a organizat o audiere publică privind fezabilitatea unui „al 28-lea regim fiscal” și modul în care elementele de politică fiscală ar putea sprijini competitivitatea UE, în contextul unei propuneri preconizate a Comisiei privind un al 28-lea regim pentru companiile din UE în trimestrul 1 al anului 2026. În cadrul discuției, Reinhilde Veugelers (Bruegel) a susținut o abordare specifică, „restrânsă și aprofundată” („Regimul 0”), axată întreprinderile inovatoare în curs de extindere, inclusiv o plasare în timp mai favorabilă pentru compensarea capitalurilor proprii ale angajaților (de exemplu, impozitarea la vânzare, mai degrabă decât în momentul acordării) și un proces de integrare cu un nivel înalt de digitalizare, recunoscut la nivelul UE. Apostolos Thomadakis (CEPS) a subliniat că un al 28-lea cadru general opțional ar trebui să vizeze reducerea fragmentării printr-un design modular (începând cu elementele dreptului societăților comerciale), în timp ce orice nivel fiscal ar trebui să acorde prioritate neutralității și simplificării practice (de exemplu, proceduri fiscale eficientizate în materie de TVA/impozitul reținut la sursă), mai degrabă decât armonizării fiscale complete. Michael Schick (ETAF) a subliniat poverile zilnice privind conformitatea care decurg din normele naționale divergente și a avertizat împotriva creării unui cadru de reglementare suplimentar „paralel”; acesta a evidențiat necesitatea simplificării, securității juridice și coerenței cu inițiativele existente, reamintind în același timp constrângerile din tratat și cerința în unanimitate pentru dispoziții fiscale semnificative.
FISC dezbate direcția viitoare a politicii fiscale a sectorului financiar
La 24 februarie 2026, Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) a Parlamentului European, în urma unei audieri publice pe această temă, a discutat proiectul de raport din proprie inițiativă al lui Matthias Ecke (S&D, Germania) privind un cadru fiscal coerent pentru sectorul financiar al UE, sub conducerea Comisiei ECON. Raportorul s-a concentrat pe scutirea de TVA de lungă durată pentru serviciile financiare, argumentând că aceasta a creat fragmentare structurală și a determinat statele membre să introducă numeroase taxe specifice sectorului, denaturând astfel concurența și împiedicând integrarea piețelor de capital. Acesta a subliniat că raportul urmărește să ofere o bază analitică, mai degrabă decât să prescrie soluții specifice, până la rezultatul studiului în curs al Comisiei privind scutirea. Grupurile politice au exprimat opinii diferite: Regina Doherty (PPE, Irlanda) a avertizat împotriva impozitării sectoriale suplimentare care ar putea submina competitivitatea și a sprijinit schimbul de bune practici, în special în ceea ce privește conturile de economii și de investiții; Gilles Boyer (Renew, Franța) a solicitat simplificarea și predictibilitatea, exprimând în același timp rezerve cu privire la veniturile excepționale sau la impozitele sectoriale; iar Jussi Saramo (stânga, Finlanda) a pledat pentru reconsiderarea unui impozit pe tranzacțiile financiare (TTF) la nivelul UE ca instrument de creștere a veniturilor și de tratare a denaturărilor pieței. Raportorul a concluzionat că există o recunoaștere extinsă a fragmentării în domeniul impozitării sectorului financiar, recunoscând în același timp opiniile divergente cu privire la răspunsul adecvat prin politici. Termenul-limită pentru amendamente a fost stabilit pentru 18 martie 2026, cu analizarea programată pentru 16 aprilie 2026 și un vot în ECON planificat pentru 5 mai 2026.
Audierea publică tratează opțiunile de tratare a favorizării îndatorării și viitorul DEBRA
La 24 februarie 2026, Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) a Parlamentului European a organizat o audiere publică cu privire la modul de tratare a favorizării îndatorării de lungă durată în impozitarea societăților comerciale, având în vedere intenția Comisiei de a retrage propunerea privind indemnizația pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA). Experții au convenit în linii mari că tratamentul fiscal preferențial al datoriei față de capitalurile proprii creează distorsiuni structurale, încurajând un mai mare efect de levier corporativ și creșterea complexității. Prof. Michael Devereux (Centrul Universitar Oxford pentru impozitarea întreprinderilor) a argumentat în favoarea îmbunătățirii tratamentului fiscal al capitalurilor proprii printr-o indemnizație pentru capitalurile proprii ale unei societăți comerciale (ACE), mai degrabă decât restricționarea în continuare a deductibilității dobânzilor, menționând că tratamentul de egalizare ar putea reduce efectul de levier și poverile privind conformitatea. Paolo Ludovici (Invest Europe) a pus sub semnul întrebării măsura în care normele UE existente, inclusiv limitarea dobânzii ATAD și dispozițiile antihibrid, constrâng deja favorizarea și a avertizat împotriva reglementării excesive, sugerând ca alternativă stimulente din partea investitorilor. Tove Maria Ryding (Eurodad) a solicitat în schimb limite mai stricte privind deductibilitatea dobânzilor și reforme internaționale mai ample, atrăgând atenția asupra faptului că indemnizațiile pentru capitalurile proprii riscă să alimenteze o „cursă periculoasă”. Deși s-a ajuns la un consens cu privire la faptul că favorizarea rămâne o problemă reală, opiniile s-au împărțit în mod clar cu privire la răspunsul adecvat prin politici și la viitorul DEBRA.
CESE susține propunerea care acordă Parchetului European și OLAF acces la datele privind TVA la nivelul UE
La 18 februarie 2026, Comitetului Economic și Social European (CESE) a adoptat opinia sa cu privire la propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 pentru a acorda Parchetului European (EPPO) și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) acces la informațiile privind TVA schimbate la nivelul UE. Comitetul și-a exprimat sprijinul deplin pentru inițiativă, considerând că este un pas necesar pentru consolidarea luptei împotriva fraudei în domeniul TVA, în special având în vedere pierderile anuale semnificative cauzate de frauda intracomunitară privind comercianții dispăruți. CESE a subliniat că facilitarea accesului rapid la datele privind TVA gestionate la nivel central ar îmbunătăți coordonarea, ar reduce întârzierile în investigații și ar consolida cooperarea prin intermediul mecanismelor existente, cum ar fi Eurofisc. Acesta a menționat că propunerea se bazează pe o evaluare ex-post și nu introduce noi obligații de raportare pentru întreprinderi, respectând astfel principiile subsidiarității și proporționalității. În același timp, Comitetul a subliniat importanța respectării stricte a normelor privind protecția datelor, inclusiv a GDPR și a regimului specific în temeiul Regulamentului Parchetul European. CESE a subliniat, de asemenea, că îmbunătățirea aplicării legislației în materie de fraudă în domeniul TVA contribuie la o concurență loială pe piața internă și sprijină protejarea intereselor financiare și a resurselor proprii ale UE. Cu toate acestea, s-a raportat că, în cadrul ședinței din 19 februarie a Grupului de lucru al Consiliului privind chestiunile fiscale (impozitarea indirectă – TVA), mai multe state membre au pus sub semnul întrebării includerea OLAF în domeniul de aplicare al propunerii și absența unei evaluări a impactului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la mandatul său și la capacitatea sa operațională. Conform ordinii de zi provizorii, Parchetul European și OLAF urmează să prezinte propunerea în cadrul unei viitoare ședințe a aceluiași Grup de lucru, la 4 martie 2026. În plus, pe baza proiectului de ordine de zi, Consiliul ECOFIN își propune să ajungă la un acord politic cu privire la propunere până la 10 martie 2026.
CCE adoptă o opinie legată de programul consolidat propus privind piața unică
La 27 februarie 2026, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat o opinie privind propunerea Comisiei Europene din 3 septembrie 2025 pentru un program consolidat privind piața unică și vămile unificat, care face parte din pachetul legislativ al Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE: cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028-2034. CCE subliniază necesitatea unor obiective mai clare, a unor indicatori de guvernanță și de performanță pentru componentele fiscale, în special finanțarea UE pentru cooperarea în domeniul TVA, sistemele informatice fiscale și instrumentele de schimb de date care să sprijine aplicarea legislației transfrontaliere. CCE atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că proiectul de regulament nu demonstrează suficient modul în care resursele alocate impozitării și digitalizării vamale se vor alinia la prioritățile strategice ale UE sau vor obține rezultate care să poată fi evaluate, subliniind importanța transparenței, a responsabilității și a unui bun management financiar în domeniile critice pentru combaterea fraudei în domeniul TVA și pentru protejarea intereselor financiare ale UE.
Comisia Europeană lansează un atelier privind simplificarea procedurilor UE legate de accize
La 23 martie 2026 (11:00-13:30), Comisia Europeană va găzdui un atelier online pentru părțile interesate intitulat Verificarea realității privind simplificarea procedurilor legate de accize, ca parte a seriei sale mai ample Verificarea realității, care vizează identificarea măsurilor de simplificare pentru a sprijini competitivitatea UE. Evenimentul va reuni reprezentanți ai industriei pentru a împărtăși experiențe practice cu privire la accize în temeiul cadrului general al Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului, care reglementează circulația produselor energetice și a energiei electrice, a alcoolului și a băuturilor alcoolice și a tutunului prelucrat în cadrul pieței interne. Discuțiile se vor concentra pe provocările operaționale legate de vânzările transfrontaliere, logistica în ceea ce privește importurile/exporturile, mișcările în interiorul UE, dispozițiile de autorizare (de exemplu, antrepozitarii și expeditorii certificați) și practicile administrative naționale divergente. Participanții vor fi, de asemenea, invitați să evidențieze bunele practici, să propună măsuri de simplificare și să exploreze potențialele soluții digitale. Înregistrarea prealabilă este necesară și este deschisă până la 18 martie 2026, ora 14:00).
OCDE anunță noul Șef al Secretariatului pentru Forumul Global
La 27 februarie 2026, Forumul Global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale a anunțat numirea unui nou Șef al Secretariatului la Centrul OCDE pentru politică și administrație fiscală de la Paris, mandatul începând de la 23 martie 2026. Șeful Secretariatului va supraveghea activitatea de sprijinire a celor 172 de membri ai Forumului în promovarea transparenței fiscale și a schimbului eficient de informații la nivel mondial. Forumul Global monitorizează implementarea standardelor internaționale privind schimbul de informații la cerere (EOIR) și schimbul automat de informații (AEOI), inclusiv Standardul comun de raportare și Cadrul general de raportare privind criptoactivele, prin evaluări inter pares și inițiative de consolidare a capacităților. Numitul aduce cu el peste 25 de ani de experiență în domeniul impozitării internaționale, ocupând anterior funcția de director general pentru impozitare la Ministerul Finanțelor din Spania, vicepreședinte al Comisiei OCDE pentru aspecte fiscale și președinte al Forumului Global din 2017 până în 2022. OCDE a indicat că această numire va sprijini eforturile continue de consolidare a cooperării fiscale internaționale și de combatere a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
