Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 22 iulie 2025

Comisia Europeană prezintă propunerea de buget pentru 2028-2034

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 16 iulie, o propunere pentru un cadru financiar multianual (CFM) de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, poziționându-l ca o „reproiectare fundamentală” a bugetului UE pentru a-l face eficiență, flexibilitate și impact mai bune. Propunerea a apărut după negocieri aprinse peste noapte și o prezentare întârziată, dezvăluind tensiunile interne, în timp ce fiecare comisar și-a apărat prioritățile. Esențiale pentru plan sunt trei noi resurse proprii: – o resursă corporativă pentru Europa (CORE) care să perceapă contribuții progresive din partea marilor companii cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 milioane de euro; – o acciză la tutun de 15% (TEDOR); și – o contribuție suplimentară de 2 euro pe kilogram din partea statelor membre pentru deșeurile electronice necolectate, pe baza datelor deja existente raportate de statele membre către Eurostat și ajustate anual în funcție de inflație. Se propun, de asemenea, ajustări pentru resursele proprii existente, inclusiv cote mai mari din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și din mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), rate reduse de reținere în vamă și rate mai mari pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Se preconizează că aceste măsuri vor genera aproximativ 58,5 de miliarde de euro anual, începând din 2028. Decizia privind CFM 2028-2034 va fi discutată de statele membre în cadrul Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu acordul Parlamentului European și, după caz, cu ratificarea parlamentelor naționale în ceea ce privește veniturile. Într-o declarație, Parlamentul European a avertizat deja că are îngrijorări serioase cu privire la structura propusă și la suficiența fondurilor și a precizat că se așteaptă la o supraveghere parlamentară solidă.

Comisia Europeană lansează un „proces de reflecție structurată” privind modernizarea arhitecturii antifraudă a UE

Miercuri, 16 iulie, Comisia Europeană a anunțat că a lansat un „proces de reflecție structurată” pentru revizuirea arhitecturii antifraudă a UE pentru a proteja fondurile UE printr-o carte albă, invitând organismele și agențiile relevante ale UE să își aducă contribuția. Printre agenții implicați în combaterea fraudei se numără Curtea de Conturi Europeană (CCE), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Parchetul European (EPPO), Oficiul European de Luptă împotriva Fraudei (OLAF), Autoritatea UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA), precum și autoritățile competente din statele membre. Reflecția se va concentra pe chestiuni legate de o mai bună colectare și utilizare a informațiilor, schimbul de date, accesul consolidat la date, utilizarea tehnologiilor moderne (inclusiv inteligența artificială), detectarea și investigarea fraudei și sinergii mai bune în utilizarea mijloacelor de investigare, atât penale, cât și administrative. De asemenea, va analiza modalitățile de asigurare a unei mai bune cooperări între diferite organisme, precum și utilizarea optimă a resurselor și evitarea duplicării. Rezultatele acestei revizuiri vor fi prezentate într-un comunicat al Comisiei în 2026 și pot fi însoțite, după caz, de posibile propuneri legislative.

UE plănuiește tarife de 72 miliarde de euro pentru mărfurile americane, pe măsură ce tensiunile comerciale cresc

Uniunea Europeană ar pregăti o nouă rundă de tarife de represalii pentru mărfurile americane în valoare de 72 miliarde de euro dacă nu se ajunge la un acord comercial, vizând în principal produse industriale precum aeronave, mașini și utilaje, după ce președintele Trump a amenințat că va impune un tarif de 30% pentru exporturile UE începând cu 1 august. Planul UE include bunuri industriale în valoare de 65,7 miliarde de euro și produse agricole în valoare de 6,4 miliarde de euro, cum ar fi whiskeyul bourbon, în ciuda eforturilor unor țări din UE de a-și proteja sectoarele băuturilor. Cea mai mare țintă sunt aeronavele și piesele din SUA, în valoare de aproape 11 miliarde de euro. Lista UE, acum mai mică decât o propunere anterioară de 95 miliarde de euro, are ca scop reechilibrarea schimburilor comerciale și se concentrează pe produse în cazul în care UE are furnizori alternativi sau în cazul în care există un risc ridicat ca întreprinderile să își mute operațiunile. Aceste măsuri au nevoie de aprobarea oficială din partea țărilor UE și urmează unei prime runde întârziate de tarife pentru bunuri americane în valoare de 21 miliarde de euro, amânate pentru a acorda mai mult timp discuțiilor comerciale până la 6 august.

Comisia Europeană propune revizuirea Directivei privind impozitarea tutunului

Miercuri, 16 iulie, Comisia Europeană a publicat mult așteptata sa propunere de reformare a Directivei privind impozitarea tutunului din 2010, cu scopul de a alinia mai bine impozitarea tutunului cu obiectivele de sănătate publică și de a reduce disparitățile între statele membre. Planul introduce rate minime de impozitare mai mari la nivelul UE pentru toate produsele ce conțin tutun, inclusiv țigări, trabucuri, tutun încălzit și tutun pentru narghilea, cu ajustări adaptate condițiilor economice și nivelurilor prețurilor fiecărei țări. Pentru a descuraja înlocuirea produselor încrucișate, propunerea urmărește convergența treptată a cotelor de impozitare între diferitele categorii de tutun, majorările fiind introduse treptat pe parcursul unei perioade de tranziție de patru ani și o majorare la jumătatea perioadei după doi ani. Domeniul de aplicare al directivei ar fi extins pentru a acoperi produsele emergente, cum ar fi țigaretele electronice, tutunul încălzit și pliculețele cu nicotină, care se vor confrunta acum cu o impozitare minimă armonizată. De asemenea, se propune o monitorizare sporită, sistemul electronic de urmărire a accizelor (EMCS) al UE fiind extins la tutunul brut pentru a reduce comerțul ilicit. Propunerea legislativă trebuie să fie aprobată în unanimitate de statele membre. Resursa proprie privind accizele la tutun (TEDOR), propusă ca parte a noului pachet de resurse proprii, nu depinde din punct de vedere juridic de adoptarea reformării Directivei privind impozitarea tutunului, a precizat Comisia.

Noua reglementare de implementare pentru facilitarea schimbului automat de informații fiscale în temeiul DAC9

Comisia Europeană a adoptat recent  un regulament de implementare care vizează furnizarea soluției tehnice pentru schimbul automat de informații fiscale suplimentare între statele membre în temeiul Directivei privind cooperarea administrativă (DAC9). Noul regulament de implementare stabilește un sistem informatic comun care se bazează pe cel elaborat de OCDE. Acest lucru va asigura interoperabilitatea deplină între raportarea în temeiul DAC9 și cadrul OCDE, reducând astfel la minimum sarcina administrativă atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru întreprinderi, a subliniat Comisia. Această inițiativă este în deplină concordanță cu eforturile continue de simplificare și reducere a sarcinilor administrative pentru toate părțile interesate implicate. „Adoptarea prezentului regulament de implementare confirmă, încă o dată, angajamentul ferm al tuturor statelor membre de a asigura implementarea fără probleme a Directivei privind pilonul 2”, a declarat Comisia. Textul a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE joi, 17 iulie.

Comisia Europeană adoptă lista neagră actualizată privind combaterea spălării banilor, după ce Parlamentul European nu a formulat obiecții

Comisia Europeană a adoptat și a publicat în mod oficial miercuri, 16 iulie, lista sa cu țările terțe considerate ca având un risc ridicat de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, întrucât nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au obiectat împotriva acesteia. Algeria, Angola, Coasta de Fildeș, Kenya, Laos, Liban, Monaco, Namibia, Nepal și Venezuela sunt identificate ca având deficiențe strategice în cadrul lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.  Se consideră că Barbados, Gibraltar, Jamaica, Panama, Filipine, Senegal, Uganda și Emiratele Arabe Unite au făcut suficiente progrese pentru a fi eliminate de pe listă. Această actualizare înseamnă că băncile și alte instituții care intră sub incidența normelor UE privind combaterea spălării banilor trebuie să aplice un control suplimentar atunci când se ocupă de aceste jurisdicții. La 9 iulie, eurodeputații ar fi respins patru rezoluții care vizează blocarea listei actualizate. Grupurile politice au fost divizate și nu au reușit să prezinte o rezoluție unificată. Înainte de vot, Comisia a introdus un amendament la lista sa, angajându-se să finalizeze până la sfârșitul anului revizuirea țărilor din afara UE care nu sunt identificate ca fiind supuse unor cereri de acțiune sau unei monitorizări sporite din partea GAFI, dar a căror participare la acest organism internațional de standardizare este suspendată, făcând referire implicită la Rusia. Lista actualizată va intra în vigoare la începutul lunii august.

Deciziile Comisiei Europene din iulie privind încălcarea legislației fiscale

Joi, 17 iulie, Comisia Europeană a emis o serie de decizii privind încălcarea obligațiilor fiscale care vizează mai multe state membre pentru nerespectarea legislației UE. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere către Cipru pentru netranspunerea integrală a Directivei privind cotele de TVA și către Italia pentru excluderea anumitor persoane fizice care desfășoară activități independente și care nu sunt rezidente din regimul său de impozitare forfetară, încălcând astfel normele privind libertatea de stabilire, precum și pentru condițiile discriminatorii aplicate impozitului municipal pe proprietate și taxei pe gunoi pentru pensionarii nerezidenți, încălcând astfel mai multe dispoziții ale legislației UE. De asemenea, Comisia a escaladat mai multe cazuri prin emiterea de opinii motivate. Belgia, Bulgaria, Grecia, Spania și România au fost invitate să transpună integral Directiva privind cotele de TVA, iar Bulgaria, Grecia, Spania și România au fost invitate, în plus, să transpună integral normele UE privind TVA aplicabile regimului special pentru IMM-uri. În cele din urmă, Țările de Jos au primit o opinie motivată pentru menținerea unui sistem de reducere a taxelor fiscale care discriminează fondurile de investiții străine, limitând fluxurile transfrontaliere de capital. Toate statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la și a trata problemele identificate, în caz contrar riscând să fie sesizate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu posibile sancțiuni financiare.

CJUE se pronunță asupra legalității Pilonului doi UTPR

Joi, 17 iulie, Curtea Constituțională a Belgiei a trimis un caz la Curtea de Justiție a UE pentru a se pronunța asupra legalității regulii UE privind profiturile subimpozitate (UTPR), un element central al Directivei referitoare la pilonul doi. Sesizarea provine dintr-un proces intentat în 2024 de Camera de Comerț a Întreprinderilor Libere Americane (AmFree), la care s-au alăturat mai multe grupuri de afaceri din SUA, contestând implementarea UTPR de către Belgia. În acest caz, AmFree ar fi susținut că articolele 35 și 36 din legea belgiană privind Pilonul doi care transpune Directiva UE privind pilonul doi încalcă drepturile protejate în temeiul Constituției belgiene, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al Cartei drepturilor fundamentale a UE, inclusiv drepturile de proprietate, libertatea afacerilor, egalitatea și teritorialitatea fiscală. Prin urmare, Curtea belgiană a solicitat CJUE să stabilească dacă UTPR intră în conflict cu drepturile garantate de Carta UE, precum și cu libertățile fundamentale ale UE. O hotărâre a CJUE este așteptată în termen de 18 luni.

Eurodeputații adoptă raportul privind simplificarea normelor fiscale

Marți, 15 iulie, eurodeputații din Comisia ECON a Parlamentului European au aprobat cu 46 de voturi pentru, 2 împotrivă și 11 abțineri raportul elaborat de eurodeputatul Michalis Hadjipantela (PPE, Cipru), care conține mai multe sugestii de reforme ale arhitecturii fiscale pentru a stimula competitivitatea, în timp ce continuă să trateze evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. Raportul îndeamnă în special Comisia să instituie un centru de date fiscale al UE pentru a îmbunătăți schimbul automat de informații fiscale și pentru a reduce sarcina administrativă. Eurodeputații spun că procedurile privind declarațiile fiscale pentru conturile de economii și investiții ar trebui simplificate, astfel încât mai mulți oameni să se simtă încurajați să investească pe piețele de capital ale UE. În plus, Comisia este invitată să evalueze și să simplifice cadrul general actual în materie de TVA, Directiva privind cooperarea administrativă în materie fiscală și Directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale. În cele din urmă, eurodeputații cer măsuri pentru a face față problemelor fiscale cu care se confruntă lucrătorii transfrontalieri și nomazii digitali, precum și pentru a simplifica sistemele de stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Acest raport din proprie inițiativă va contribui la lucrările legislative în curs privind simplificarea legislativă, în special la o propunere specifică a Comisiei, care se așteaptă la începutul anului 2026. Votul final în plen privind raportul este programat pentru 8 septembrie 2025. Raportul va fi disponibil aici în curând.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.