Alerte mai vechi
27 iunie 2013
Guvernul angajează experţi privaţi cu 280 euro/zi pentru a evita pierderea fondurilor UE
Cererile de aprobare a proiectelor pentru fonduri europene şi solicitările de rambursare a banilor vor fi verificate de către experţi privaţi pe care Guvernul îi va plăti timp de doi ani cu 280 euro pe zi, atât din surse UE, dar şi de la buget, motivând numărul mic de personal de care dispune statul
Experţii, care vor încasa peste 6.000 de euro pe lună, vor fi selectaţi în baza unor contracte încheiate de Ministerul Fondurilor Europene cu aproape 40 de firme de consultanţă şi resurse umane, în majoritate cu sediul înregistrat în apartamente din Bucureşti, Timişoara, Baia Mare, Deva, Buzău, Alba Iulia, Ploieşti, Cluj-Napoca, Petroşani, Brăila, satul Ostratu din comuna Corbeanca şi Bragadiru, care trebuie să propună astfel de persoane.
Durata contractului de “închiriere” a experţilor va fi de 24 luni, iar banii acordaţi acestora vor fi asiguraţi atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și de la bugetul de stat.
Valoarea totală a serviciilor va depăşi 7,7 milioane euro, fără TVA, iar ministerul are dreptul să majoreze bugetul în funcţie de fondurile suplimentare care pot fi asigurate.
Statul aşteaptă de la aceşti experţi să verifice o cerere de rambursare în cel mult 5 zile lucrătoare şi o cerere de finanțare în maximum 15 zile lucrătoare, prelungirea fiind posibilă doar în cazuri excepționale și temeinic justificate. Este luat însă în calcul riscul că un grad ridicat de “încărcare” a personalului poate conduce la “disponibilitatea redusă” a acestuia de a efectua serviciile.
Argumentul invocat pentru angajarea acestor experţi privaţi este că Guvernul încearcă să evite situaţia în care la sfârşitul acestui an ar urma să piardă 6,5 miliarde euro din fondurile europene puse la dispoziţia României pentru perioada 2007–2013, iar autorităţile dispun de resurse umane insuficiente în raport cu numărul mare de proiecte depuse şi neevaluate şi cel al cererilor neprocesate pentru rambursarea de cheltuieli.
“Anul 2013 este unul crucial în ceea ce privește recuperarea întârzierilor în absorbția fondurilor europene, cu perspective deosebit de importante pentru conturarea următorului cadru de programare financiară 2014-2020. Obiectivul major pe termen mediu al Ministerului Fondurilor Europene este evitarea pierderii de fonduri europene la data de 31 decembrie 2013. Realizarea acestor ținte este condiționată de adoptarea unor măsuri urgente care să conducă la eliminarea blocajelor din calea funcționării normale a autorităților din sistemul de management al instrumentelor structurale”, se arată într-un document oficial.
Corpul Experţilor în Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune a contestat procedura decisă de minister pentru atribuirea contractelor, arătând că a fost aplicată o procedură competitivă, deşi valoarea estimată a contractului, de peste 7,7 milioane euro, depăşeşte pragul prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice, pentru a justifica procedura aleasă.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins însă cererea de suspendare a procedurii de atribuire.
România, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor.
Preşedintele Traian Băsescu declara atunci că prin această concesie acceptată de Consiliul European, România va putea evita dezangajarea a cel puţin 4 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate în actualul exerciţiu bugetar, 2007-2013.
Rata de absorbţie a fondurilor de coeziune de către România era la 17 mai de 14,37%, adică 2,761 miliarde de euro, raportat la cheltuielile rambursate de Comisia Europeană. România are la dispoziţie în perioada 2007-2013 suma de 19,5 miliarde de euro la capitolul fonduri de coeziune.
11 iunie 2013
Ponta: Vom menţine cota unică de 16% pe parcursul celor patru ani de guvernare. Declaraţiile premierului la Berlin
Cota unică de 16% va fi menţinută pe parcusul celor patru ani de guvernare USL, pentru a garanta stabilitatea şi predictibilitatea sistemului fiscal românesc, a anunţat premierul Victor Ponta, la Berlin, într-o conferinţă la care au participat mai mulţi oameni de afaceri germani.Victor Ponta (Imagine: Ciprian Sterian/Mediafax Foto)
Orice bonus la final de contract, la stat sau la privat, impozitat cu 85%
Prevederea se aplică atât pentru autorităţi, cât şi pentru companii şi bănci de stat sau private.
http://www.finantistii.ro/banci/cate-imm-uri-vor-mai-primi-credite-dupa-basel-iii-78401
Cate IMM-uri vor mai primi credite dupa Basel III?
Bancherii spun ca implementarea, din acest an, a noilor norme mai restrictive de adecvare a capitalului, Basel III, ar putea reduce apetitul bancilor de a credita IMM-urile. Reglementatorii considera ca finantarea micilor intreprinzatori este mai riscanta decat alte tipuri de imprumuturi, motiv pentru care au de gand sa impuna bancilor sa constituie mai multe garantii aferente fiecarui imprumut.
Premierul Victor Ponta a decis constituirea unui grup interministerial care să analizeze “cauzele macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice” şi efectele măsurilor penale în vigoare şi să propună noi strategii de combatere a actelor infracţionale.
Marii consumatori de energie, exceptaţi de la plata certificatelor verzi doar după avizul CE
Insolvenţa persoanelor fizice, a treia încercare în Parlament: falimentul personal apare în cazier
Clientela pune mai uşor mâna pe banii publici. Pragul minim pentru atribuirea directă de contracte a urcat spectaculos
Viitorul zonei euro, la tribunal: Germania poate da semnalul de sfarsit
Curtea Constitutionala a Germaniei analizeaza, in aceasta saptamana, compatibilitatea dintre masurile controversate prin care Banca Centrala Europeana a restaurat calmul in zona euro, si Germania, acesta fiind inceputul unui proces care s-ar putea dovedi decisiv pentru existenta monedei unice, potrivit unor oficiali.
Lazea: Cota unica din punct de vedere macroeconomic a fost un mare minus
Cota unica a avut efecte benefice din punct de vedere microeconomic, dar macroeconomic a fost un mare minus, cel putin pentru ca a fost o masura prociclica, a declarat luni Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
6 iunie 2013
http://www.financiarul.ro/2013/06/01/obligatii-declarative-cu-termene-in-luna-iunie-2013/
Obligaţii declarative cu termene în luna iunie 2013
ANAF informează că, în luna iunie 2013, trebuie depuse la Fisc, după caz, documentele precizate mai jos:
!Atentie! Declaratia 092 se depune pana la 7 iunie
Până la 7 iunie a.c. inclusiv:
– Declaraţia de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, formular 092. Se depune de către persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în luna mai 2013 şi sunt obligate să-şi modifice perioada fiscală devenind plătitori de TVA lunar. Reglementare: OPANAF nr. 1.165/2009.
Până la 10 iunie a.c. inclusiv:
– Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, formular 010. Se depune de către persoanele juridice care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: art. 152, alin. (6) Cod Fiscal (CF); OMEF nr. 262/2007;
– Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice române, formular 020. Se depune de persoanele fizice, altele decât persoanele fizice române care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: art. 152, alin. (6) CF; OMEF nr. 262/2007;
– Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, formular 070. Se depune de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: art. 152, alin. (6) CF; OMEF nr. 262/2007;
– Declaraţia de menţiuni privind anularea înregistrării în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului de scutire prevăzut la art. 152 din CF, formular 096. Se depune de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 cu perioadă fiscală luna calendaristică, care solicită scoaterea din evidenţa plătitorilor de TVA. Reglementare: art. 152, alin. (7) CF; OPANAF nr. 1.768/2012.
Până la 25 iunie a.c. inclusiv:
– Notificarea privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare, formular 097. Sedepune de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 153 şi care se află înscrise în „Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare” a căror perioadă fiscală este luna şi care au depăşit cifra de afaceri de 2.250.000 lei în luna mai 2013. Reglementare: OPANAF nr. 1.529/2012;
– Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, cu termen lunarpentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii mai 2013, formular 100. Reglementare: OPANAF nr. 1.950/2012;
– Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, cu termen lunar pentru obligaţiile aferente lunii mai 2013, formular 112. Reglementare: OMFP nr. 1.045/2012;
– Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit, formular 221. Se depune de către: persoanele fizice care realizează, până la data de 25 mai 2013,în mod individual, venituri din România, din activităţi agricole provenind din: cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală şi de către asocierile fără personalitate juridică care realizează astfel de venituri. Reglementare: OPANAF nr. 476/2013; Legea nr. 168/2013;
– Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii mai 2013, formular 224.Reglementare: OPANAF nr. 52/2012;
– Decontul de taxă pe valoarea adăugată, cu termen lunar, pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii mai 2013, formular 300. Reglementare: art. 156^2 CF; OPANAF nr. 1.790/2012. Atenţie! Decontul se depune şi de contribuabilii care au solicitat scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA conform art. 152 alin. (7) CF până la 10 mai 2013;
– Decontul special de taxă pe valoarea adăugată, formular 301, pentru contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 153^1 CF şi care au efectuat: achiziţii intracomunitare în luna precedentă, achiziţii intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125^1 alin. (3), contribuabilii care au efectuat achiziţii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, precum şi pentru contribuabilii neînregistraţi şi care nu au obligaţia înregistrării, care au efectuat achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile. Reglementare: art. 156^3 CF; OPANAF nr. 30/2011;
– Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, formular 307. Se depune de către persoanele impozabile: pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind CF; pentru ajustarea TVA de către locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziţionate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 152 alin. (7) din CF; pentru ajustarea TVA de către persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) sau lit. g) din CF, care nu a efectuat ajustările de taxă conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din CF în ultimul decont depus înaintea scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau care a efectuat ajustări incorecte. Reglementare: art. 156^3 CF; OPANAF nr. 640/2012;
– Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 153, alin. (9) lit. a) – e) din CF, formular 311. Se depune de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a) – e) din CF şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA livrări de bunuri/prestări de servicii şi/sau achiziţii de bunuri şi/sau de servicii pentru care sunt obligate la plata taxei pe valoarea adăugată. Reglementare: OPANAF nr. 418/2012;
– Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitarepentru obligaţiile de declarare aferente operaţiunilor desfăşurate în luna mai 2013,formular 390 VIES. Reglementare:art. 156^4 CF; OPANAF nr. 76/2010;
– Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, formular 394, pentru declararea operaţiunilor desfăşurate în luna mai 2013 de către plătitorii de TVA cu perioadă fiscală lunară. Reglementare: OPANAF nr. 3.596/2011.
UE vrea să acorde tratament preferenţial pentru persoane fizice şi IMM în cazul eşecului unei bănciShutterstock)
Potrivit unei noi variante a proiectului de directivă UE privind rezoluţia bancară, consultată de Wall Street Journal (WSJ), autorităţile vor impune mai întâi pierderi asupra depozitelor negarantate, care depăşesc 100.000 de euro, deţinute de companii mari, în timp ce conturile persoanelor fizice şi ale firmelor cu mai puţin de 250 de angajaţi, o cifră de afaceri anuală de sub 50 milioane euro şi active de până la 43 milioane euro vor fi accesate numai dacă sumele trase din depozitele menţionate anterior vor fi insuficiente.
Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind “rezoluţia” bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.
Potrivit directivei, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective.
Restructurarea va fi finanţată “din resurse proprii”, adică nu din bani publici, pierderile urmând să fie distribuite între acţionari, investitori, creditori şi deponenţi, cu anumite excepţii, în principal depozitele mai mici de 100.000 de euro, pragul de garantare la nivelul UE.
UE vizează astfel stabilirea unui cadru legal clar pentru lichidarea sau restructurarea unei bănci ajunse în pragul falimentului, cu un sistem predefinit de împărţire a costurilor între acţionari şi creditori, astfel încât necesitatea unor bailouturi din fonduri publice să fie cât mai redusă.
Odată ce miniştrii finanţelor din zona euro îşi vor fi dat acordul asupra directivei, prevederile ei vor fi dezbătute în Parlamentul European.
Potrivit celei mai recente variante a proiectului, depozitele mari deţinute de companii şi corporaţii vor fi “taxate” simultan cu deţinătorii seniori de obligaţiuni negarantate (cei care au prioritate la rambursare în cazul unui faliment), notează WSJ.
Proiectul arată că tratamentul preferenţial acordat persoanelor fizice şi întreprinderilor mici şi mijlocii este justificat, deoarece acestea nu au capacitatea de a evalua situaţia în care se află banca unde îşi ţin banii.
Modificări legislative privind impunerea persoanelor care obţin venituri din activităţi agricole
În Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 310/29.05.2013, a fost publicată Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar fiscale. În acest context, mai jos, prezentăm un documentar actualizat privind impunerea veniturilor din activităţi agricole, documentar în care sunt prevăzute şi noile modificări legislative.
Declararea veniturilor
Au obligaţia de a depune formularul 221 persoanele fizice care obţin, în mod individual, venituri din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din:
– cultivarea produselor agricole vegetale;
– exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;
– creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală;
În cazul în care activitatea agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţiile declarative revin asocierii şi se îndeplinesc de către asociatul care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice.
Veniturile din activităţi agricole realizate individualsau într-o formă de asociere fără personalitate juridică sunt impuse pe bază de norme de venit, indiferent de forma de organizare a activităţii şi cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă.
Aceste venituri sunt impozabile indiferent dacă se face sau nu dovada valorificării produselor.
Veniturile obţinute din valorificarea produselor prevăzute mai sus în altă modalitate decât în stare naturală reprezintă venituri din activităţi independente şi se supun regulilor de impunere proprii categoriei respective.
Veniturile pentru care nu au fost stabilite norme de venit, se supun impunerii veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real.
În cazul contribuabililor care realizează în mod individual venituri din desfăşurarea a două sau mai multe activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, organul fiscal stabileşte venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi.
Contribuabilii care obţin doar venituri din activităţi agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligaţii contabile.
Categorii de venituri din activităţi agricole supuse impozitării şi normele de venit prevăzute la art. 72 şi 73 din Codul Fiscal, aplicabile în anul 2013
Contribuabilii care realizează venituri din cultivarea produselor vegetale de pe suprafeţe mai mici decât cele din coloana 2 sau deţin animale sau păsări mai puţine decât cele din coloana 2 nu au obligaţii declarative.
Impozitul ce trebuie plătit reprezintă 16% din norma de venit din coloana 3 pentru fiecare ha sau cap de animal.
Termen de depunere
Formularul 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit” se depune până marţi 25 iunie 2013 la unitatea fiscală de domiciliu a contribuabilului.
Important! Contribuabilii, care au avut obligaţia să depună formularul 221 conform prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 şi nu şi-au îndeplinit această obligaţie până la 27 mai 2013, vor depune formularul până la 25 iunie 2013, cu suprafeţele cultivate/capetele de animale/familiile de albine deţinute la 25 mai 2013.
Contribuabilii, care au depus deja formularul 221 până la 27 mai 2013 iar limitele de neimpozitare şi/sau normele de venit au fost modificate prin Legea nr. 168/2013, vor depune o nouă declaraţie până la 25 iunie 2013 pentru a beneficia de noile prevederi legale care sunt mai favorabile.
Nu se consideră depuse cu întârziere şi nu vor fi aplicate sancţiuni în cazul contribuabililor care depun declaraţiile până la 25 iunie 2013 inclusiv.
Alte precizări
Produsele vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se stabileşte pe baza normelor de venit sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat prin ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În cadrul grupei de produse vegetale – leguminoase pentru boabe se cuprind: mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, bob, linte, năut, lupin.
Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileşte pe baza normelor de venit sunt definite după cum urmează:
1. vaci şi bivoliţe:
– vaci – femele din specia taurine care au fătat cel puţin o dată;
– bivoliţe – femele din specia bubaline care au fătat cel puţin o dată;
2. ovine şi caprine:
– oi – femele din specia ovine care au fătat cel puţin o dată;
– capre – femele din specia caprine care au fătat cel puţin o dată;
3. porci pentru îngrăşat – porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproducţie;
4. albine – familii de albine;
5. păsări de curte – totalitatea păsărilor din speciile găini, raţe, gâşte, curci, bibilici, prepeliţe.
Norma de venit corespunzătoare veniturilor realizate din creşterea şi exploatarea animalelor, precum şi din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală, în conformitate cu prevederile legale include şi venitul realizat din:
a) exemplarele feminine din speciile respective care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus;
b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentând animale provenite din propriile fătări şi cele achiziţionate numai în scop de reproducţie pentru animalele deţinute de contribuabili şi supuse impunerii (de exemplu: viţei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).
Veniturile din activităţi agricole generate de exemplarele prevăzute la lit. a) şi b) incluse în norma de venit nu se impozitează distinct faţă de veniturile realizate din creşterea şi exploatarea animalelor din grupele menţionate mai sus
Contribuabilii au obligaţii declarative numai pentru animalele cuprinse în grupele care îndeplinesc condiţiile de la pct. 1-5.
Atenţie!
Veniturile din activităţi agricole realizate din creşterea şi exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de vârstă, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II <>, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, numai în cazul în care acestea au fost achiziţionate în scopul creşterii şi valorificării lor sub orice formă.
Contribuabilii care au realizat venituri din activităţi agricole impuse anterior datei de 1 februarie 2013 în sistem real (venituri din cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii, precum şi a arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea) trec prin efectul legii la impunerea pe bază de norme de venit, în situaţia în care sunt stabilite norme de venit pentru respectivele grupe de produse vegetale şi animale.
Termene de plată
Plata impozitului către bugetul de stat se face în două rate egale, de 50%, până la 25 octombrie inclusiv, respectiv 15 decembrie inclusiv.
Impozitul este final şi nu se recalculează de organul fiscal.
Baza legală: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar fiscale; Hotărârea Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004; Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 476/2013 pentru modificarea Ordinul preşedintelui ANAF nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar fiscale.
Orice companie poate fi privatizată în doi ani
Noul sistem care schimbă atât normele de privatizare a societăţilor comerciale, cât şi calendarul de privatizare a companiei Poşta Română, a fost aprobat prin hotărâre de Executiv în şedinţa de săptămâna trecută, la finalul căreia Guvernul a anunţat că a discutat doar o notă legat de situaţia Poştei, fără nicio referire la o hotărâre.
Hotărârea aprobată însă de Guvern stabileşte, mai întâi, cu un caracter general, la capitolul privind majorarea de capital social prin aport de capital privat cu atragerea unui investitor, că o ofertă de privatizare va fi valabilă 360 de zile de la data publicării anunţului de privatizare, dar că instituţia publică implicată poate decide, justificat, prelungirea termenului de valabilitate a ofertei de privatizare pentru perioade succesive ce nu pot depăşi 180 de zile fiecare şi care nu pot însuma mai mult de 360 de zile.
Este stabilit în acelaşi timp că statul va putea permite investitorului selectat să opteze ca garanţia de participare depusă în cadrul licitaţiei să constituie vărsământ parţial al capitalului social subscris. Garanţia va fi restituită dacă investitorul optează ca aceasta să constituie îndeplinirea parţial a obligaţiei de vărsământ a capitalului social subscris sau, dacă nu este exercitat această opţiune, după plata integrală a acţiunilor subscrise, inclusiv prima de emisiune.
În continuarea acestor prevederi, Guvernul a modificat calendarul de privatizare a Poştei Române şi a decis că termenul de valabilitate a ofertei de privatizare se va întinde până la 30 octombrie 2014, iar termenul-limită de depunere a ofertelor preliminare şi neangajante este 30 iunie 2014. Aceste termene pot fi însă prelungite, conform noilor reguli introduse de Guvern prin acelaşi act normativ, pentru perioade succesive ce nu pot depăşi 180 de zile fiecare şi care nu pot însuma mai mult de 360 de zile.
Dacă acest calendar va fi aplicat şi prelungit în limitele posibile, rezultă că valabilitatea ofertei de privatizare la Poşta Română va fi extinsă de la 30 octombrie 2014 cu 180 de zile, până la finele lunii aprilie 2015, şi pe urmă cu încă 180 de zile, până la sfârşitul lunii octombrie 2015, reprezentând astfel mai mult de doi ani de la momentul actual.
La finalul şedinţei de guvern de săptămâna trecută, ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a declarat că ofertele “ferme” pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, dar că acest termen poate fi chiar “devansat” dacă se constată că operatorul poştal a devenit atractiv în urma reorganizării. El mai susţinea atunci că noul termen pentru privatizarea Poştei Române va fi prelungit “cu o perioadă de şase luni şi posibilitatea de încă şase luni, deci un termen de 30 iunie 2014”.
La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, susţinea că termenul de privatizare a fost prelungit cu 180 zile.
Privatizarea Poştei a fost discutată de Guvern după ce niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, până la expirarea termenului, un motiv fiind situaţia financiară a companiei, iar altul noua datorie stabilită de ANAF.
Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).
În total, compania are în prezent obligaţii fiscale de 242 milioane de lei.
Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.
Poşta este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 5.600 de oficii poştale.
România, pe locul 10 în Europa după numărul locurilor de muncă create de investiţiile străine în 2012. TOPUL ţărilor atractive pentru investiţii
România se află pe locul 10 în Europa şi pe 4 în Europa Centrală şi de Est (CEE) după numărul locurilor de muncă create în urma proiectelor de investiţii străine realizate în ţară în 2012, potrivit unui studiu al Ernst&Young.pentru investiţii (Imagine: Shutterstock)
“România a atras anul trecut 7.114 locuri de muncă generate de investiţiile străine, cu 18,9% mai multe decât în 2011, în condiţiile în care CEE şi-a recăpătat forţa de atracţie pentru investiţiile străine în 2012, după doi ani dezamăgitori. Regiunea a atras cu 26,1% mai multe locuri de muncă, depăşind Europa de Vest. Companii din Europa şi din întreaga lume îşi extind tot mai mult capacităţile de producţie în Europa Centrală şi de Est. Renault, spre exemplu, mai produce doar un sfert din automobilele sale in Franţa, restul fiind produse în România, Maroc, Slovenia şi Turcia”, se arată în raportul anual Ernst & Young European Attractiveness Survey.
Autorii studiului precizează că atât România, cât şi întreaga regiune se bucură de avantajul unui capital uman capabil şi accesibil ca preţ, fiind mai competitivă în comparaţie cu Europa de Vest. Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, salariile anuale în ţările din CEE rămân în medie la jumătate faţă de cele din Germania, Franţa şi UK.
În CEE, Polonia este văzută de departe drept cea mai atractivă ţară pentru investiţii (37% din respondenţi). În cazul României, investiţiile care s-au concretizat în ţară reprezintă 7% din numărul total al proiectelor al proiectelor de investiţii din Europa, depăşind uşor percepţia investitorilor privind atractivitatea pieţei locale.
Polonia a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de proiecte de investiţii de pe continent, de 22% în 2012, atrăgând 148 de proiecte. În regiunea CEE, Polonia a devansat Rusia (128), devenind cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investitorii străini. Serbia a avut, de asemenea, o performanţă solidă, atrăgând 78 de proiecte. Însă, investiţiile din Turcia şi Republica Cehă au înregistrat o scădere uşoară, atrâgând 95 şi, respectiv, 64 de proiecte. În raport nu se menţionează numărul proiectelor de investiţii atrase de România.
În pofida recesiunii, raportul arată că numărul proiectelor ISD din Europa a suferit doar o reducere moderată de 3%, de la 3.906 în 2011, la 3.797 în 2012. Totuşi, nivelul investiţiilor rămâne unul mai ridicat comparativ cu perioada dinaintea crizei, iar numărul locurilor de muncă create a urcat cu 8% faţă de 2011, până la 170.434.
Deşi pieţele cu creştere rapidă atrag interesul investitorilor străini, Europa râmâne cea mai importantă destinaţie pentru investiţii străine directe din punct de vedere al valorii, cu toate că aportul său în ISD globale a scăzut de la 28,6% în 2011, la 22,4% în 2012, potrivit UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comert şi Dezvoltare).
Regatul Unit se situează din nou în topul destinaţiilor pentru investiţii străine, cu 697 de proiecte în 2012, în creştere cu 3%, însă Germania s-a apropiat mai mult ca niciodată, clasându-se pe locul al doilea, cu 624 proiecte – ceea ce reprezintă o creştere de 5%. După ce a depăşit Regatul Unit din punct de vedere al numărului de proiecte din industria producătoare în 2011, Germania recuperează teren şi în sectoarele bazate pe servicii. Franţa (471), Spania (274) şi Belgia (153) s-au clasat pe locurile trei, patru şi cinci.
Ţările din Europa de Vest care au avut performanţe foarte bune şi au atras un număr de proiecte semnificativ mai mare faţă de 2011 au fost Spania (273), Irlanda (106), Belgia (153) şi Finlanda (62). Aceasta s-a datorat, în principal, unei scăderi a costurilor relative pe unitatea de muncă, ceea ce le-a sporit competitivitatea.
Un al doilea grup de ţări vest-europene, printre care Franţa (471), Olanda (161), Italia (60) şi Elveţia (61) au atras mai puţine proiecte şi relativ puţine locuri de muncă. Motivele care au stat la baza diminuării investiţiilor variază, de la stagnarea creşterii economice în Franţa şi Italia, până la costurile operaţionale ridicate din Olanda şi Elveţia.
Serviciile de business şi cele de software au rămas cele mai importante sectoare pentru ISD din Europa, generând 699 şi, respectiv, 402 proiecte. Marea Britanie a fost, din nou, principala destinaţie pentru aceste proiecte (28%), cu Germania pe locul doi, urmată de Franţa şi Spania.
Industria producătoare a acumulat 25% din proiectele de investiţii, cu 60% din locurile de muncă create pe continent, în timp ce sectorul auto a furnizat cea mai mare surpriză, astfel că în ciuda vânzărilor de maşini din Europa, aflate în 2012 la cel mai scăzut nivel de aproape două decenii, sectorul a asigurat 28% din totalul de noi locuri de muncă generate prin investiţiile străine din Europa.
În ceea ce priveşte previziunile pentru 2013, investitorii sunt “realist” optimişti în privinţa Europei şi cred că recesiunea se va încheia, dar îşi dau seama că revenirea va dura mai mult decât s-a întâmplat în trecut. Jumătate dintre respondenţi prezic o perioadă de recuperare de trei ani, în timp ce o treime se aşteaptă ca acesta să dureze cinci ani.
Letonia va deveni în 2014 cel de-al 18-lea membru al zonei euro. Ţara a primit avizul CE.
Letonia va deveni la începutul anului viitor cel de-al 18-lea stat membru al zonei euro, după ce a primit avizul Comisiei Europene (CE), îndeplinind toate criteriile pentru adoptarea monedei unice.)
Comisia a confirmat că statul baltic a îndeplinit toate criteriile de aderare la zona euro, potrivit unui raport citat de BBC.
Liderii UE speră că decizia va demonstra că zona euro poate creşte în pofida crizei din ultimii trei ani.
Letonia vrea relaţii mai strânse cu Europa de Vest şi îndepărtarea de Rusia.
Statul baltic va începe să utilizeze moneda euro de la 1 ianuarie 2014, după ce s-a încadrat în condiţiile mecanismului de preaderare, cele mai importante dintre acestea fiind inflaţia scăzută, dobânzi mici pe termen lung şi o datorie publică redusă.
Guvernul leton a aplicat unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa după criza financiară din 2008-2009, care a redus cu 20% PIB-ul ţării.
Aderarea Letoniei la zona euro mai trebuie avizată de liderii UE şi de Parlamentul European, însă aceste aprobări sunt considerare formalităţi. Miniştrii Finanţelor din zona euro vor vota probabil în luna iulie.
Banca Centrală Europeană (BCE) a aprobat de asemenea intrarea Letoniei în zona euro miercuri, înainte de raportul CE, dar a avertizat că nivelul ridicat al depozitelor bancare deţinute de străini reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară a ţării.
Zona euro a luat fiinţă la 1 ianuarie 1999, având iniţial 11 state membre: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania.
Grecia a aderat în 2001, urmată de Slovenia în 2007, Cipru şi Malta un an mai târziu, Slovacia în 2009, respectiv Estonia în 2011.
Inflaţia înregistrată de Letonia în timpul perioadei de preaderare a fost de 1,3%, cu mult sub nivelul de referinţă de 2,7%, iar deficitul bugetar al ţării a scăzut anul trecut la 1,2% din PIB, de asemenea sub plafonul de 3% din PIB cerut de UE.
Datoria publică a fost de 40,7% din PIB, cu mult sub nivelul maxim de 60% din PIB necesar pentru adoptarea euro.
Costurile de finanţare pe termen lung ale statului aflat în preaderare nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor trei state UE cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei, aceleaşi ţări utilizate şi în cazul criteriului privind stabilitatea preţurilor. Randamentul mediu pe termen lung al obligaţiunilor guvernamentale letone în cele 12 luni încheiate în aprilie a fost de 3,8%, cu mult sub nivelul de referinţă de 5,5%.
Mecanismul ratelor de schimb ERM-2 prevede de asemenea stabilitatea cursului valutar faţă de euro timp de doi ani. În Letonia, care a intrat în ERM-2 în luna mai a anului 2005, cursul de schimb s-a încadrat într-o bandă de plus-minus 1% faţă de rata de referinţă şi nu a înregistrat o volatilitate semnificativă.
Cursul de schimb final, la care se va face tranziţia la euro, va fi stabilit în luna iulie, într-o şedinţă a miniştrilor Finanţelor din zona euro.
Daniel Constantin: Săptămâna viitoare va fi aprobată ordonanţa care modifică legea de înfiinţare a Camerelor Agricole
Ordonanţa de urgenţă care modifică legea de înfiinţare a Camerelor Agricole va fi aprobată în Guvern săptămâna viitoare, astfel încât în lunile septembrie sau octombrie să putem avea aceste structuri cu toate condiţiile definite, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul consultărilor cu mediul academic pe viitoarea strategie a agriculturii.
“A fost o dezbatere vizavi de rolul pe care trebuie să-l aibă Camerele Agricole, să aparţină statului sau fermierilor. Soluţia la care s-a ajuns a fost că aceste Camere trebuie constituite de fermieri şi trebuie să lucreze pentru fermieri. În acest sens va fi aprobată, probabil, săptămâna viitoare ordonanţa de urgenţă care modifică legea de înfiinţare a Camerelor Agricole. Sper ca în septembrie-octombrie 2013 să avem structurile Camerelor Agricole cu toate condiţiile definite”, a spus Constantin.
Acesta a precizat că mai are de reglat în coaliţia de guvernare modul în care vor fi înfiinţare Camerele Agricole, respectiv dacă vor fi de utilitate publică.
“Mai am un lucru pe care trebuie să-l reglez în coaliţia de guvernare: dacă ele vor fi de utilitate publică. Opinia mea este că ele trebuie să fie de utilitate publică astfel încât să putem să-i ajutăm în ceea ce priveşte startul activităţii de funcţionare şi în stabilirea lor ca partener al Ministerului Agriculturii şi în ceea ce înseamnă anumite analize pe care trebuie să le facem şi pe care acum le externalizăm la costuri destul de mari către firme private”, a explicat şeful MADR.
Nu în ultimul rând, Constantin a subliniat că trebuie găsită o cale de dezvoltare a consultanţei agricole pentru că în acest moment nu există o structură care să răspundă acestei nevoi.
“Trebuie să găsim o cale eficientă de dezvoltare a consultanţei agricole pentru că în acest moment nu mai avem o structură care să răspundă acestei nevoi imediate şi în mod profesionist. Un răspuns ar fi Camerele Agricole, dar ele au nevoie de ceva timp pentru a se înfiinţa, a se consolida, pentru a-şi găsi rolul în ceea ce priveşte funcţionarea agriculturii şi utilitatea în rândul fermierilor”, a subliniat ministrul Agriculturii.
Ministerul Agriculturii a lansat o serie consultări cu privire la principalele linii directoare de dezvoltare pe termen lung a agriculturii româneşti, prima întâlnire având loc miercuri cu reprezentanţii Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu – Siseşti”.
MADR va organiza, în acelaşi scop, reuniuni cu reprezentanţi ai patronatelor din agricultură şi ai investitorilor străini în domeniul agricol naţional, precum şi cu Comisia Prezidenţială pentru Agricultură.
Concluziile care se vor desprinde pe parcursul acestor reuniuni se vor regăsi într-un master plan privind dezvoltarea agriculturii româneşti pe termen lung, ce va fi supus dezbaterii parlamentare.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Proiectele pe Măsura 121 vizând investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile vor beneficia de punctaj suplimentar
Proiectele din sectoarele prioritare, precum cel vegetal sau de creştere a animalelor, al căror obiect vor fi investiţiile în producerea şi utilizarea energiei regenerabile, vor beneficia de un punctaj suplimentar în cadrul sesiunii din iunie 2013 a Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de familie, a anunţat, miercuri, 5 iunie, şeful Direcţiei Strategii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Elena Tatomir.
Potrivit acesteia, MADR va lansa, la jumătatea lunii iunie, o sesiune de depunere de proiecte pentru Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, fermele de familie având la dispoziţie 50 de milioane de euro pentru proiectele pe care vor dori să le implementeze.
“În cadrul acestei sesiuni, pentru care sunt alocate 50 de milioane de euro, vor fi finanţate aproximativ 1.000 de ferme familiale, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 de euro, din care până la 50.000 de euro va fi sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Proiectele din sectoare prioritare, precum sectorul vegetal şi cel de creştere a animalelor, care vor realiza investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile, vor putea beneficia de un punctaj suplimentar. Acesta se acordă în funcţie de ponderea investiţiei în valoarea totală eligibilă a proiectului şi se adaugă la punctajul obţinut pentru sectorul respectiv”, a explicat reprezentantul MADR, la cea de-a treia ediţie a conferinţei internaţionale “Energia solară în România” – Industria PV, dificultăţi şi provocări.
În plus, potrivit unui comunicat al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit /APDRP/, remis pe 31 mai , potenţialii şi actualii beneficiari ai fondurilor europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2007-2013 au la dispoziţie sistemul interactiv de consiliere online ‘Sistemul Expert’.
Prin intermediul noului sistem, disponibil pe site-ul APDRP, se poate verifica eligibilitatea investiţiei propuse, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.
Astfel, cei care doresc să depună un proiect de investiţii pentru sesiunea din iunie 2013 a Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de familie cu dimensiuni între 2 şi 50 UDE, pot beneficia de suport online pe site-ul APDRP în vederea identificării facile a investiţiilor eligibile şi a condiţiilor de accesare.
‘Sistemul Expert’ presupune completarea unui chestionar online, în urma căruia beneficiarii vor putea identifica măsura de finanţare din PNDR pe care o pot accesa, investiţiile eligibile, documentele necesare întocmirii proiectului precum şi o estimare a punctajului pe care l-ar putea obţine investiţia propusă.
Pe lângă cei care vor să depună un proiect de investiţii, în sesiunea din iunie a Măsurii 121, în acest moment ‘Sistemul Expert’ vine şi în ajutorul celor care vor să depună proiecte de investiţii prin Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri).
În scurt timp, tot pe pagina oficială de internet a APDRP, vor fi disponibile alte două sisteme de consiliere online (‘Tutoriale’ şi ‘Simulări’), cu ajutorul cărora potenţialii beneficiari vor fi informaţi, în mod interactiv, despre modalitatea de întocmire a cererilor de finanţare, a cererilor de plată şi derularea proiectelor finanţate prin PNDR.
Suportul online oferit de către APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 ‘Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor’, Componenta 1 ‘Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web’ finanţat prin Măsura 511 – Asistenţă Tehnică a PNDR.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Hotararea Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 313 din 30 mai 2013.
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizar ea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1. – (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, valoarea minima de intrare a mijloacelor fixe stabilita in conditiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 2.500 lei
(2) Valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsa intre 1.800 lei si 2.500 lei, existente in patrimoniul operatorilor economici la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, se va recupera pe durata normala de functionare ramasa.
Art. 2. – Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 iulie 2013.
Art. 3. – La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 103 din 12 februarie 2007.
PRIM-MINISTRUVICTOR-VIOREL PONTA Contrasemneaza:Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice,Daniel Chitoiu Ministrul delegat pentru buget,Liviu Voinea
Bucuresti, 21 mai 2013.
Nr. 276.
5 iunie 2013
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat într-un interviu acordat Agerpres că va crea o singură structură de control pe toate domeniile de activitate ale ANAF, prin reorganiarea Gărzii Financiare, Direcţiei de Investigaţie Fiscală şi Direcţiei de Control şi Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale.
Noul organism se va numi Direcţia Naţională de Antifraudă Fiscală. Acesta “va reuni competenţele în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi se va ocupa numai de marile reţele de evaziune fiscală şi de domeniile cu grad ridicat de risc fiscal. Va fi o structură organizată la nivel naţional şi nivel regional, dar şi structurile regionale vor avea subordonare naţională, pentru a elimina cât mai mult influenţa politicului în nominalizarea celor care lucrează în această structură”, a spus Chiţoiu.
Din estimările ministerului, noua structură va între 1.500 şi 2.000 de angajaţi – numărul exact urmând a fi stabilit după reorganizarea tuturor direcţiilor de finanţe publice judeţene. “ANAF a semnat luna trecută şi a fost aprobat în Board-ul Băncii Mondiale un proiect de reformă a administraţiei fiscale şi beneficiem de un împrumut BM de 70 milioane de euro”, a mai declarat Daniel Chiţoiu, pentru Agerpres.
http://www.mediafax.ro/economic/ponta-vom-avea-in-continuare-taxare-inversa-in-agricultura-10921237
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România va putea avea în continuare taxare inversă în agricultură, el arătând că, astfel, eforturile de combatere a evaziunii din acest domeniu vor putea fi menţinute.
“Vreau să anunţ faptul că printr-o activitate susţinută a reprezentanţilor noştri în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului, la Ecofin, vestea bună este că vom putea să avem în continuare taxare inversă în agricultură. Ştiţi că expira perioada admisă. Asta înseamnă că eforturile de combatere a evaziunii în agricultură putem să le continuăm”, a spus Ponta.
În urmă cu trei săptămâni, Parlamentul a aprobat prelungirea cu încă un an a taxării inverse la cereale şi a transmis legea la promulgare, deşi CE a respins solicitarea României pentru extinderea regimului cu încă un an, autorităţile sperând că va fi aprobată o directivă care să permită excepţii fiscale temporare.
Extinderea a fost efectuată prin modificarea unei ordonanţe de completare a Codului Fiscal, deputaţii stabilind că termenul de aplicare a taxării inverse la cereale va expira la 31 mai 2014, nu la sfârşitul lunii mai a acestui an.
Contactat de MEDIAFAX, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat atunci că oficialii Comisiei Europene (CE) au respins într-adevăr solicitarea României, dar că la reuniunea miniştrilor de Finanţe din statele membre UE (ECOFIN), la care a participat în această săptămână, a fost pregătit terenul pentru ca la următoarea reuniune, programată pentru 20 iunie, să fie introdus un “mecanism de reacţie rapidă” pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care să permită statelor membre UE, inclusiv României, să extindă taxarea inversă, în cazuri justificate.
El a explicat că, după introducerea acestui mecanism, fiecare stat membru UE va putea folosi metoda taxării inverse în diferite sectoare, fără a abuza.
Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului. Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 şi 410 milioane lei în 2012.
În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a cerut la Bruxelles ca termenul de aplicare a ataxării inverse la cereale să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de MEDIAFAX, că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.
Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autorităţile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea “firmelor fantomă” care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.
Comisia Europeană a respins însă cererea Guvernului, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa “o supraveghere inadecvată” de către autorităţi, conform unui document prezentat de MEDIAFAX în luna martie.
CEC Bank lansează Creditul SRL-D 2013, adresat tinerilor întreprinzători care participă la un program cu garanţii şi subvenţii guvernamentale. Aceştia primesc de la bugetul de stat până la 10.000 de euro şi garanţii care acoperă 80% din sumele împrumutate.
Creditul este acordat de CEC Bank face parte din programul Ministerului Economiei privind „pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”, aferent anului bugetar 2013, se arată într-un comunicat de presă.
Planurile de afaceri sunt selectate de Ministerul Economiei, şi tinerii întreprinzători, în vârstă de până la 35 de ani, pot primi finanţări nerambursabile de până la 10.000 de euro, echivalent în lei. Aceştia trebuie să vină cu aport propriu de 50% din cheltuielile eligibile în planul de afaceri – finanţarea poate fi acoperită şi dintr-un credit.
De asemenea, în cazul în care vor să ia împrumut de la bancă, tinerii întreprinzători mai beneficiază şi de garanţii de 80% din valoarea creditului prin Fondul de Garantare a IMM.
Pentru creditele în lei, CEC Bank percepe o dobândă variabilă de 7,56% (ROBOR 6 luni + 3 p.p.), un comision de analiză a dosarului de 200 de lei şi un comision de gestiune de 0,75% din sold. Dobânda anuală efectivă este de aproximativ 8,7% pentru un împrumut pe 5 ani.
Clienţii mai beneficiază şi de o perioadă de graţie de maximum 12 luni, de consultanţă gratuită pentru pregătirea documentaţiei de credit şi de „modalităţi de rambursare a creditului adaptate în funcţie de situaţia economico-financiară a clientului”, după cum se mai arată în comunicat.
http://ec.europa.eu/news/economy/130529_ro.htm
Set de recomandări pentru 23 de state membre ale UE şi pentru zona euro, oferind îndrumări cu privire la politica economică şi bugetară pentru 2013-2014
Recomandările Comisiei specifice fiecărei ţări sunt rezultatul unei analize economice riguroase care a vizat fiecare stat membru al UE, pornind de la planurile de reformă economică şi bugetară prezentate de guvernele naţionale în luna aprilie.
Recomandările ţin cont de situaţia economică a fiecărei ţări şi oferă îndrumări specifice menite să stimuleze competitivitatea, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Ele nu li se aplică ţărilor care fac, în prezent, obiectul unui program de ajustare macroeconomică, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru.
Recomandările se înscriu în strategia aplicată de Comisie pentru a ajuta Europa să iasă din criză, să reducă şomajul şi să obţină o creştere durabilă.
Evaluarea generală a progreselor înregistrate până în prezent indică faptul că majoritatea ţărilor aplică măsuri de reducere a deficitelor bugetare şi de stimulare a competitivităţii. Totuşi, unele dintre ele trebuie să o facă într-un ritm mai alert.
De asemenea, ţările UE ar trebui să propună măsuri de scădere a ratei şomajului, care să se concentreze pe integrarea tinerilor în câmpul muncii. În acelaşi timp, guvernele ar trebui să reformeze programele de educaţie şi formare pentru a se asigura că persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă deţin competenţele căutate, astăzi, pe piaţa muncii.
Pot fi luate şi alte măsuri pentru a încuraja întreprinderile să investească şi să creeze locuri de muncă. De asemenea, trebuie promovate investiţiile în cercetare, inovare şi utilizarea eficientă a resurselor.
În cadrul acestui proces, Comisia a emis şi recomandări generale pentru zona euro şi a luat o serie de decizii în temeiul procedurii aplicabile deficitelor excesive.
Etapele următoare
Recomandările fac parte din „semestrul european”, ciclul anual al UE de coordonare a politicii economice, în cursul căruia guvernele ţărilor membre se consultă cu privire la politicile lor economice şi bugetare, pornind de la priorităţi globale propuse de Comisie.
Liderii UE vor discuta recomandările cu ocazia reuniunii din 27-28 iunie. După aprobarea acestora în luna iulie, fiecare ţară va trebui să le integreze în planurile de reformă economică şi bugetară pentru 2013-2014.
Comisia şi guvernele UE vor monitoriza punerea în aplicare a acestor măsuri de către fiecare ţară în parte.
Mai multe despre semestrul european
Sondaj 2013 pe tema creşterii economice
