Mituri și adevăruri privind anti-reglementarea și certificarea profesională

Autor: John Johnson, Director, Afaceri legislative și guvernamentale, NASBA

Data publicării: 17 ianuarie 2019

Mit: Certificarea profesională menține exclusivismul și inaccesibilitatea profesiilor.

Adevăr: Nu există nicio profesie în lume care să nu dorească să-și mărească numărul reprezentaților. Numai în profesia contabilă există mai mult de 650.000 de profesioniști contabili certificați. Profesia contabilă se preocupă în permanență să mărească acest număr. În mod similar, niciun profesionist din profesiile învățate (de exemplu din profesia medicală, inginerie etc.) nu va spune că își dorește ca mai puțini oameni să se alăture domeniului său. De fapt, singurul lucru la care aceste profesii aspiră mai mult decât suplimentarea numărului de membri este ca cei care se alătură profesiei să fie bine pregătiți, astfel încât să îi protejeze pe cei pe care îi deservesc. Dacă această dorință de protecție publică îi descalifică pe unii de la practicarea unei profesii, toate profesiile pot – și ar trebui – să accepte acest lucru.

Mit: Nu aveam nevoie de atâtea certificări pentru a fi productivi.

Adevăr: Un motiv principal pentru care certificarea a devenit indispensabilă pe măsura trecerii timpului este faptul că economia noastră a devenit o economie bazată pe cunoaștere. Iar economiile bazate pe cunoaștere se schimbă permanent. În prezent, chiar și o mare parte a ocupațiilor depind de dezvoltarea constantă și de actualizarea abilităților. Dar astfel de evoluții sunt valabile în special în cazul profesiilor în care tehnologia, inovațiile în cele mai bune practici, nevoile și așteptările clienților se modică rapid. Certificarea reasigură clientul că un individ a ținut pasul și, prin urmare, este mai capabil, serios și demn de încredere pentru acel client.

Mit: Cerificarea este doar o altă povară de reglementare de care nu avem nevoie.

Adevăr: În timp ce unele reglementări sunt cu siguranță inutile, eliminarea reglementării profesionale s-ar face pe riscul nostru. Cele mai flagrante exemple de practici ilicite sau malpraxis rezultă aproape întotdeauna din încălcarea sau ignorarea reglementărilor profesionale – criza financiară din 2008 fiind cea mai recentă dovadă în acest sens. Reglementarea profesională asigură că economiile de-o viață nu sunt pierdute, prognosticurile medicale sunt făcute cu exactitate și fără conflicte de interes, iar clădirile și podurile sunt construite în siguranță de persoane cu knowhow în domeniul respectiv.

Mit: Obligativitatea obținerii unei certificări profesionale împiedică oamenii să își câștige existență.

Adevăr: Dimpotrivă, certificarea profesională oferă o mai bună protecție în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față profesionistul modern: automatizare, globalizare, salarii mici. Atunci când cineva dorește să urmeze o profesie și muncește din greu pentru a îndeplini și a-și menține permanent standardele de certificare, acea persoană nu se va bucura doar de recompensele și provocările continue ale muncii sale, ci și de o mai mare siguranță deoarece el/ea își menține relevanța și valoarea.

Mit: Certificarea nu creează totuși un sistem de acces pe două niveluri? Cei care sunt profesioniști certificați față de cei care nu dețin această certificare?

Adevăr: De fapt, în realitate lucrurile stau exact invers. Grupurile anti-certificare sunt cele care doresc să creeze un sistem pe două niveluri prin care un grup din populație beneficiază de informații necertificate și nespecializate la un preț mai ieftin, în timp ce privilegiații culeg avantajele certificării: consiliere etică și fără conflicte, cunoștințe de ultimă oră, un nivel ridicat de răspundere și posibilitatea de a contesta situațiile problematice.



Mit: Certificarea profesională nu este un fenomen modern, totuși?

 Adevăr: Nu. Profesia contabilă, de exemplu, a văzut beneficiile certificării și reglementării profesiei începând din anul 1896. De fapt, din cele 55 de Consilii statale de contabilitate din Statele Unite, 36 funcționează de mai mult de 100 de ani. Adevărul este că societatea a susținut întotdeauna certificarea și reglementarea, chiar și la cele mai simple niveluri. Luați ca exemplu permisul de conducere. Noi, ca societate, nu permitem nimănui să conducă fără permis pentru că avem o responsabilitate față de siguranța participanților la trafic cu care interacționează fiecare șofer. Deși am putea renunța, cu siguranță, la permisele de conducere pentru a ne „dereglementa” societatea, ce haos am crea? Același lucru este valabil și pentru profesii.

Mit: Dacă sunteți un susținător al pieței libere, nu puteți susține certificarea și reglementarea profesională.

Adevăr: Piețele libere sunt cu adevărat libere doar atunci când sunt în siguranță și toată lumea respectă regulile, care sunt aplicabile tuturor și nu discriminează pe nimeni. Această siguranță depinde de cei care înțeleg pe deplin un anumit domeniu pentru protejarea bunăstării celor care nu dețin aceleași informații. Aici intervine profesionistul certificat. Altfel spus, o persoană poate fi „liberă” plimbându-se printr-un cartier necunoscut și periculos, dar nimeni nu o va sfătui să facă acest lucru sau va califica acest lucru drept libertate. Iar acest tip de pericol –în care există o lipsă de încredere, nimeni nu monitorizează siguranța și securitatea, iar alegerea celei mai bune căi de acțiune este predispusă la sfaturi îndoielnice –ilustrează dereglementarea profesională în viața reală.

Mit: Este înscrierea în profesie chiar atât diferită față de alte locuri de muncă, mai ales de locurile de muncă care nu necesită o certificare?

Adevăr: Profesiile sunt vocații, motiv pentru care cei care decid să le urmeze consideră că este important să se mențină la un nivel superior de educație, experiență, examinare, etică și dezvoltare profesională continuă. Ceea ce doresc să facă nu are caracter comercial, ci reprezintă, în schimb, un angajament pe tot parcursul vieții de a urmări excelența într-un anumit domeniu. Certificarea reprezintă atât o modalitate de a evalua acest angajament (cei care nu sunt pasionați de profesia lor nu doresc, de obicei, să muncească din greu pentru a obține certificarea), cât și de a uni și a monitoriza pe cei care au ales această profesie. Un profesionist este un profesionist deoarece îi plac provocările din domeniul ales și perspectiva de a lucra în domeniul serviciilor.

Mit: Profesiile beneficiază de informații pe care ceilalți nu le dețin și doresc să păstreze aceste informații secrete pentru a-și menține influența și controlul.

Adevăr: Profesioniștii sunt exact opusul unor adversari. Ei doresc să asigure condiții echitabile în domeniul cunoașterii în avantajul celor care nu dețin cunoștințe. Cu toți căutăm sprijinul profesioniștilor atunci când ne aflăm pe un teritoriu nefamiliar și dorim să fim tratați într-un mod exhaustiv, corect și sigur. Expertiza pe care profesioniștii o dobândesc prin certificare este principalul motiv pentru care ne putem baza pe ei ca reprezentanții și aliații noștri cei mai de încredere.

Mit: Asigurările profesionale în caz de malpraxis, recenziile online și recurgerea la acțiuni în instanță sunt o formă suficientă de protecție pentru publicul consumator.

Adevăr: Profesiile învățate impun cele mai înalte standarde pentru protejarea consumatorilor, a investitorilor și a pacienților, deoarece aceste profesii implică unele dintre serviciile cu cel mai înalt nivel de risc din societatea noastră. Profesioniștii – contabilii în cazul sănătății financiare, medicii în cazul sănătății fizice, avocații în domeniul acțiunilor juridice și alții – cu toții prestează servicii și folosesc titulaturi cu o importanță deosebită atunci când vine vorba de încredere, seriozitate și atenție. Bazarea pe asigurările în caz de malpraxis sau recenziile online din partea unui public neinformat – și /sau forțarea consumatorilor, investitorilor și pacienților să recurgă la acțiuni în instanță pe propria cheltuială pentru că nu a existat nicio supraveghere – nu este doar naivă, este dăunătoare. Mai ales atunci când se ia în considerare tipul de muncă pe care o fac aceste profesii.

Mit: Reglementările de certificare profesională sunt inconsecvente și imprevizibile de la stat la stat.

Adevăr: Profesia contabilă a petrecut trei decenii promovându-și și sporindu-și uniformitatea în toate cele 55 de state și teritorii ale S.U.A. La nivelul anului 2018, toate aceste jurisdicții aveau cerințe echivalente în esență pentru accesul la profesie: un candidat la titlul de contabil trebuie să promoveze Examenul național unic CPA, să finalizeze 150 de ore de educație, o parte importantă din acest ore fiind de contabilitate și materii conexe, și să dețină cel puțin 1 an de experiență relevantă în domeniu. Cu alte cuvinte, o persoană care dorește să obțină certificarea CPA va găsi variații minime în accesul la această profesie, indiferent de locul în care solicită să fie certificat sau în care lucrează.

Mit: Certificările profesionale creează bariere inutile în calea mobilității interstatale, limitând astfel concurența și accesul.

Adevăr: Din nou, profesia contabilă a abordat aceasta problemă prin organismele sale de reglementare. Profesia a făcut pași importanți pentru a reduce obstacolele în calea mobilității interstatale prin adoptarea unor dispoziții care permit unei persoane licențiate în statul A să practice profesia în statul B fără a fi nevoită să obțină o certificare din partea statului B. Conceptul de mobilitate individuală permite acum profesioniștilor contabili certificați (CPA) din Statele Unite să practice profesia contabilă în aproape fiecare jurisdicție americană, fără a fi nevoie să obțină o certificare sau chiar fără să furnizeze o notificare sau să plătească o taxă atât timp cât sunt certificați și și-au îndeplinit la zi obligațiile profesionale în statul de origine. Această realizare de referinţă a fost recunoscută de Comisia Federală pentru Comerț în raportul său recent intitulat „Perspective de politică, opțiuni de îmbunătățire a portabilității certificărilor profesionale”.

Articolul în limba engleză – Myths and Facts on Anti-Regulation and Professional Licensure poate fi vizualizat pe site-ul NASBA.

Fondată în 1908 în Statele Unite, Asociația națională a consiliilor statale de contabilitate (NASBA) a funcționat ca asociație dedicată creșterii eficienței celor 55 de consilii de stat ale contabilității americane cu o tradiție de peste 100 de ani. În prezent, NASBA își continua misiunea prin crearea unui forum pentru autoritățile de reglementare și practicieni în domeniul contabilității, devenind organismul de încredere în serviciile de reglementare și profesionale contabile din Statele Unite.


Facebook LinkedIN CECCAR Business Magazine CECCAR FM YouTube - CECCAR

Written by